OraNoua.ro
Publicat în 4 noiembrie 2015, 13:33 / 195 elite & idei

Cristian Unteanu: Corespondenţă din Bruxelles. Demisia lui Ponta şi stabilitatea României

Cristian Unteanu: Corespondenţă din Bruxelles. Demisia lui Ponta şi stabilitatea României

de Cristian Unteanu

Conform obiceiului, oficialităţile de la Bruxelles nu vor comenta pe larg demisia lui Victor Ponta. Dar am contactat surse foarte înalt plasate la nivelul unora dintre instituţiile europene care, cu mult calm, după această demisie de mult prevăzută şi anticipată ca singură cale de ieşire din marasm, se arătau extrem de interesate de modul în care România structurilor politice va şti să reacţioneze în perioada imediat următoare.

Demisia unui prim-ministru, cea care antrenează şi pe cea a Guvernului său, este, în sine, un eveniment foarte serios şi cu implicaţii foarte mari, atât pe plan intern cât şi extern. Numai că, acum, demisionează premierul unei ţări aflate în cea mai sensibilă zonă a Europei, ţara care se află la contactul drumurilor spre toate zonele de criză: Ucraina, Ruta Balcanică (din Grecia până în Ungaria), Orientul Apropiat şi Marea Neagră cu deschiderea ei înpre Caucaz.
Este vital pentru noi, dar exact în aceeaşi măsură şi pentru partenerii noştri externi, ca momentul acesta de tranziţie între două guvernări să fie cât mai rapid şi, în măsura posibilului, să dovedească înţelepciune şi să garanteze stabilitatea acestei Românii, avanpost al NATO şi UE. Nu ar mai trebui să aducem nici măcar o întrebare în plus privind relaţiile de securitate în contextul în care, în jurul nostru, creşte vizibil nivelul de tensiuni, mai ales între ţările din Balcani. Căci acesta este subiectul care îngrijorează cel mai mult la Bruxelles, mai ales după cele două declaraţii mai mult decât dure făcute în ultimele zile de doi înalţi responsabili din UE.
Cel mai grav dintre aceste semnale este cel formulat de curând de Cancelarul Angela Merkel care a a vorbit despre primejdia apariţiei unor posibile confruntări între ţările balcanice, cele prin care tranzitează cea mai mare parte a refugiaţilor, în ipoteza în care Germania ar închide frontierele cu Austria. Există deja tensiuni în ţările din Balcanii de Vest „şi nu doresc să se ajungă acolo la confruntări militare“, a spus Angela Merkel la o reuniune a CDU la Darmstadt. Imediat, premierul sloven Miro Cerar îi dă dreptate, afirmând într-o conferinţă de presă că:

Dacă criza migraţiei nu este gestionată corespunzător, aşa cum s-a convenit la summitul de la Bruxelles, există posibilitatea unor situaţii conflictuale între statele din Balcanii de Vest… Este posibil ca un conflict minor să antreneze o reacţie extinsă din cauza istoriei recente foarte dificile (a regiunii), astfel că este foarte important să rezolvăm această criză împreună, întrucât nicio ţară nu poate să-i facă faţă singură.

Dar nu sunt singurele avertismente de acest fel. În acest an, pe 26 iulie, un material publicat de CeSEM (Centro Studi „Eurasia-Mediteraneo”) se intitula „Ingrediente pentru un nou război în Balcani”:

„Dacă vom consulta o hartă, vom vedea că, datorită situării lor geografice, statele şi entităţile din fosta Iugoslavie (Serbia, Macedonia şi Republica Srpska) cărora trebuie să le adăugăm acum şi Ungaria şi Grecia formează un spin în spatele avanposturilor avansate ale NATO pe care le constituie România şi Bulgaria. Desigur, atât Ungaria cât şi Grecia sunt ţări membre NATO, dar preşedintele primei ţări întreţine relaţii excelente cu Vladimir Putin, iar a doua ţară, cu toate probleme cunoscute, este singura care nu a participat la bombardamentele NATO asupra Serbiei în 1999, întreţinând şi ea bune relaţii cu Rusia. Există, în ceea ce s-a numit «Coridorul !» între pusta ungară şi portul de la Salonic, o zonă slabă în dispozitivul euro-atlantic, un vid pe care Occidentul încearcă prin toate mijloacele să-l umple şi pe care, mâine, va trebui fie să-l destabilizeze, fie să-l neutralizeze.“

Simplă viziune alarmistă? Nu uitaţi, însă, că, pe 24 februarie, în faţa Comitetului pentru afaceri externe al Senatului american, Secretarul de Stat John Kerry afirma că Serbia, Kosovo, Muntenegru şi Macedonia se găsesc pe „linia de foc” care separă Rusia de Occident.
Acesta este contextul.
Nu trebuie ignorat şi nici minimalizat, aşa cum ne-a fost de atâtea ori obiceiul, cu rezultatul unei reale defazări a politicii noastre guvernamentale, fapt vizibil prin foarte politicoasa dar ferma lipsă de invitaţii adresate de instituţiile de la Bruxelles fostului premier Victor Ponta, totalmente absent de pe scena politică europeană, din motivele de acum atât de cunoscute.
Acestea sunt situaţiile de criză care se află în imediata proximitate a ţării noastre, cele la care se adaugă dezastrul din Ucraina şi posibilitatea de a vedea o schimbare a direcţiei fluxului principal de migranţi pe o rută prin Marea Neagră sau terestră prin Bulgaria, în cazul în care s-ar aprinde cu adevărat conflicte între ţările din Balcanii de Vest.
Schimbarea aceasta de guvern poate să se constituie însă într-o oportunitate de reanimare a ceea ce înseamnă atât de urgenta şi necesara pledoarie românească pentru apropierea reală de Europa, revenind acum, tocmai în acest context, cu argumentele care să susţină cererea noastră de aderare urgentă, ACUM, în Spaţiul Schengen. Şi, totdoată, revizuirea ambiţiilor pentru aderarea la zona Euro. Adică la cele două elemente de forţă ce vor caracteriza Noua Eurpă Unită ale cărei temelii se pun acum şi din care ar fi o greşeală de neiertat să nu dorim să facem parte decât în postura de acum, de spectator reactiv-întârziat.
Sigur că este o criză, dar poate fi transformată într-o şansă de reactivare de contacte, mai ales în ce însemană relaţiile noastre (economice, dar şi politice şi de securitate) cu Comisia Europeană al cărei principal interlocutor instituţial este Guvernul, aşa spune Tratatul, dar şi cu o revenire în joc a unei noi echipe ministeriale de forţă care să capete nivelul normal de acceptabilitate politică în dialogul cu instituţiile europene şi nu numai. În fine, acesta ar fi momentul de reanaliză şi revigorare pentru parteneriatele noastre strategice cu marile ţări europene dar şi al unei analize responsabile a dimensiunii relaţiei cu Federaţia Rusă.
Asta este miza. Să vedem ce ştiu ai noştri să facă şi cine intră în noul joc al puterii. Neuitând că, vrem să o recunoaştem sau nu, suntem pe linia de front şi ar trebui să ne comportăm ca atare.

 

adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

PoliticKlaus Iohannis anunță candidatura României la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

EconomieIonuț Stanimir: Primul Raport de Inteligență Financiară realizat de BCR – Situația financiară este a doua dimensiune importantă pentru români, după sănătate

ExternElena Calistru: Un pic de voință de a te mișca spre mai bine

SocialAlina Rizi: Sa regenerezi orasul ia timp

EvenimenteFlaviu George Predescu: Vă invit la lansarea cărții mele „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Andrei Gavrilă

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe