OraNoua.ro
Publicat în 2 septembrie 2015, 16:30 / 177 elite & idei

Cristian Unteanu: Migranţii, noul „mare proiect strategic al UE“? Criza migraţiei şi capacitatea de reacţie a Europei: structuri, mijloace, cadru de acţiune

Cristian Unteanu: Migranţii, noul „mare proiect strategic al UE“? Criza migraţiei şi capacitatea de reacţie a Europei: structuri, mijloace, cadru de acţiune

de Cristian Unteanu

Există structuri, există mijloace, există cadru de acţiune. Mai lipseşte voinţa politică de a le pune în acţiune cu forţa necesară pentru a da un răspuns actualei crize şi într-o formulă europeană unică, aplicabilă şi aplicată ca atare de toate Statele Membre.

Şi acesta ar putea fi, conform unor surse, o posibilitate care se discută acum intens între cancelariile statelor UE, integrată, pentru a putea beneficia de o foarte, foarte importantă finanţare din banii comunitari, în zona «marilor proiecte strategice». Ea ar presupune o combinaţie între structurile actuale destinate în mod specific problemelor migraţiei, azilului, securităţii interne, cu cele destinate creării de locuri de muncă în Statele Membre, de susţinere a programelor sociale (mai ales a celor de inserţie socială) etc.

Să vedem ce există însă acum, cu o finanţare totală de aproximativ 7 miliarde de Euro pentru actualul exerciţiu financiar 2014-2020.

Structurile

Fondul Azil, Migraţie, Integrare (FAMI)

Fondul pentru Securitate Internă (FSI)

Sunt cele două noi fonduri pentru perioada 2014-2020 şi sunt constituite din fondurile pentru refugiaţi, fondul pentru frontierele externe, fondul de integrare şi fondul pentru repatriere, precum şi cele din cadrul ISEC («prevenirea şi combaterea criminalităţii») şi cele din CIPS («Prevenţia, pregătirea şi gestionarea consecinţelor în materie de terorism şi a altor riscuri de securitate»).

În cadrul acestor programe europene, au fost aprobate deja 23 de programe multianuale, printre care şi al României, ţării noastre revenindu-i suma de aproximativ 24 de milioane de Euro, cea mai mare parte a acestei sume provenind din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (AMIF). Pe lângă aceşti bani, România va beneficia şi de o serie de sume suplimentare: 580.000 euro vor fi folosiţi pentru acţiunile de relocare, iar peste 1,9 milioane de euro vor fi destinaţi proiectelor de returnare şi reintegrare a migranţilor în ţările de origine.

Total finanţare generală 2014-2020 – 7 miliarde Euro

FAMI – obiectivul general este de a contribui la gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii precum şi la aplicarea, întărirea şi dezvoltarea politicii economice în materie de azil, protecţie subsidiară şi protecţie temporară, cu respectarea deplină a drepturilor şi principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE. Misiunile sale specifice:

să întărească şi să dezvolte toate aspectele ce privesc problema azilului comun european; susţinerea migraţiei legale către Statele membre în funcţie de nevoile lor economice şi sociale, să promoveze integrarea efectivă a cetăţenilor proveniţi din terţe-ţări; promovarea unor strategii de repatriere echitabile şi eficiente care să contribuie la lupta împotriva migraţiei clandestine, acordând o atenţie deosebită perenităţii repatrierii; să promoveze solidaritatea şi împărţirea de responsabilităţi între Statele Membre, mai ales în ce priveşte Statele cele mai afectate de fluxurile de migranţi şi de solicitanţi de azil.

FSI – Frontiere externe şi vize:

susţine o politică de acordare a vizelor comună în scopul facilitării călătoriilor efectuate în mod legal, furnizează servicii de înaltă calitate solicitanţilor, asigură egalitatea de abordare pentru toţi cetăţenii din terţe-ţări şi luptă împotriva migraţiei clandestine; susţine gestionarea integrată a frontierelor şi mai ales promovarea unei mai mari armonizări a măsurilor legate de aceasta;

FSI – cooperare poliţienească, prevenirea şi reprimarea criminalităţii şi gestiunea crizelor: previne criminalitatea, combate marea criminalitate transfrontalieră organizată, inclusiv terorismul, întăreşte coordonarea şi cooperarea mai ales între forţele de ordine şi celelalte autorităţi naţionale din Statele Membre.

În plus faţă de toate acestea, ca element de ultimă oră, a apărut (prezentată de către „ADEVĂRUL” ), poziţia exprimată de Comisarul european Corina Creţu care a delclarat că: „Fondurile europene destinate politicii de coeziune pot fi folosite şi pentru a asigura integrarea efectivă a migranţilor şi persoanelor care solicită azil”.

Gestionarea mai eficientă a migraţiei reprezintă o prioritate clară a Comisiei Europene, aşa cum a fost ea prezentată de altfel în obiectivele politice ale preşedintelui Jean-Claude Juncker. Problemele generate de migraţie ar putea fi abordate în comun de către Comisie, împreună cu statele membre. Acţiunile de cooperare teritorială prin intermediul programelor Interreg şi strategiile macroregionale pot să reprezinte o modalitate de a face faţa provocărilor generate de migraţie şi de traficul de fiinţe umane, iar acest lucru este posibil prin promovarea cooperării instituţionale şi administrative între UE şi ţările din afara UE, de la Marea Mediterană.

Corina Creţu, Comisar european pentru politici regionale

Intrăm, astfel, într-o nouă logică a gestionării soluţiei europene pentru exodul actual căci, într-adevăr, dacă alături de fondurile specifice mai sus-menţionate, intră (sau pot intra la propunerea doamnei comisar Corina Creţu) şi foarte importantele fonduri destinate iniţial dezvoltării regionale, atunci lucrurile se schimbă, pentru că vorbim despre posibilitatea reală de alocare imediat a unor fonduri mai mult decât substanţiale pentru a veni în sprijinul soluţiei social-europene pe care şefii de state şi guverne vor încerca s-o adopte la mijlocul acestei luni.

Variantele de text la care se lucrează în acest moment, cele care sunt trimise deja către capitale, pleacă de la o poziţie a Comisiei Europene (din aprilie 2015, cea care a stat la baza Summitului extraordinar care s-a terminat cu o singură cerere precisă, cea de repartizare echitabilă a 40.000 de refugiaţi, imediat respinsă vehement de mai multe ţări europene).

Iată prevederile esenţiale atunci, confirmate şi acum, ca urgenţă, de situaţia actuală, cu precizarea că extensia recomandărilor va fi făcută cu adăugarea Balcanilor:

1. întărirea nivelului operaţiunilor de control şi salvare TRITON şi POSEIDON (operaţiunile din Mediterana, n.n.) ale Frontex, agenţia europeană pentru controlul frontierelor, crescând mijloacele sale financiare şi materiale.

2. Confiscarea şi distrugerea ambarcaţiunilor folosite pentru transportarea migranţilor, după modelul Operaţiunii ATLANTA de luptă împotriva pirateriei somaliene în largul Cornului Africii.

3. Cooperare crescută între EUROPOL, FRONTEX, EASO şi EUROJUST pentru a reuni informaţii asupra modului în care operează traficanţii de persoane.

4. Trimiterea de echipe din cadrul Biroului european pentru azil (EASO) în Italia şi Grecia pentru a ajuta la gestionarea solicitanţilor de azil şi armonizarea acestora.

5. Colectarea sistematică a amprentelor digitale de la toţi migranţii din momentul sosirii lor pe teritoriul Statelor Membre.

6. Examinarea opţiunilor pentru o repartizare mai echitabilă a refugiaţilor între Statele Membre.

7. Program de reinstalare în ţările UE a persoanelor care au obţinut deja statutul de refugiat din partea Înaltului Comisar ONU pentru refugiaţi.

8. Program realist pentru repatrierea rapidă a candidaţilor la azil care nu obţin acordul de primire din partea Statelor Membre. Program coordonat de FRONTEX.

Discuţia, evident, are acum câteva puncte deosebit de sensibile:

în contextul în care nu este nici acum respectată decizia anterioară a Consiliului, cea de realocare în Statele Membre doar a unui număr infim de migranţi, acei 40.000 de care aminteam, care va fi reacţia acum, când vorbim de o cifră care depăşeşte uşor cifra de un milion de migranţi? care vor fi ţările care vor accepta «centre de refugiaţi» cu capacitate complexă de control de identitate, în aşteptarea deciziilor care vor trebui luate de autorităţile ţărilor respective, devenite automat şi răspunzătoare pentru soluţia juridică ce se va găsi pentru fiecare caz în parte? despre ce ordin de mărime vorbim exact atunci când se va negocia partea de contribuţie financiară europeană şi cea care va trebui suportată de fiecare Stat Membru în parte? Se pot asuma angajamente în condiţiile în care deja, România de exemplu, anunţă că cei 1.700 de migranţi pe care-i va primi sunt doar «un semn de solidaritate», dar că nu are mijloacele suficiente pentru găzduirea pe termen lung? în cazul în care, previzibil, vor exista unele state care vor refuza alocarea de cote obligatorii de migranţi, va exista, totuşi, un cadru european care să fie asumat ca atare şi cu ce credibilitate generală?

În plus, în această bătălie contratimp, mai există perspectiva unei alte discuţii, extrem de dificilă, asupra unui sistem de cooperare eficient de «protecţie înaintată» a frontierelor, cu extinderea eventuală a operaţiunii din Mediterana şi reformularea mandatului dat acum forţelor de ordine incluse în diversele structuri europene specializate. Dar şi, în paralel, rediscutarea fundamentală a dispoziţiilor juridice privind condiţiile de acordare a dreptului de azil şi a modlităţilor de repatriere.

Deloc uşor, deloc simplu, deloc evident. Dar, în condiţiile actuale, evident pentru toată lumea, soluţia politică trebuie găsită ca formulă comună a unui spaţiu care vrea să arate că are puterea să rămână unul de forţă şi credibilitate.

adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorMihai Toader-Pasti: Nu m-am mai simțit așa pesimist politic de când cu OUG13

PoliticMihai Toader-Pasti: Nu m-am mai simțit așa pesimist politic de când cu OUG13

EconomieCosmin Ghiță: Avem în derulare investiţii de 9 miliarde de euro şi ne dorim să identificăm tineri pasionaţi şi dedicaţi pe care să îi sprijinim să ajungă experţii de mâine şi să îi păstrăm în ţară

ExternBogdan Aurescu va participa la a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU

SocialGeorge Butunoiu: Asistentă de 47 de ani sau de 26?

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaMireille Rădoi, Flaviu George Predescu: Lansare de carte „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Gavrilă | Strada de C’Arte

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe