Matei Bogdan
Publicat în 13 decembrie 2021, 12:28 / 162 elite & idei

Cristian Unteanu: Putin lansează un mesaj-avertisment sinistru

Cristian Unteanu: Putin lansează un mesaj-avertisment sinistru

de Cristian Unteanu

Se succed mesaje pline de îngrijorare privind posibilitatea declanşării unui conflict între Rusia şi Ucraina, cu o prezumabil foarte rapidă evoluţie care să implice forţele NATO. Fiecare dintre aceste mesaje este analizat de echipe speciale de analişti care raportează liderilor politici cele mai mici nuanţe care pot indica creşteri ale nivelului de tensiune sau mişcări serioase de trupe, prefaţând o eventuală invazie rusească.

De aici şi răspunsurile sub forma unor avertismente occidentale care deja se apropie de o formulă de ultimatum, ameninţând Rusia cu consecinţe extrem de serioase în cazul în care Putin ordonă intrarea trupelor ruseşti în Ucraina.

Dar, din tot ce-am auzit până acum, nimic nu mi se pare mai serios decât mesajul transmis de Putin, duminică, într-un interviu difuzat în cadrul unui documentar intitulat „Rusia: istoria sa recentă” difuzat pe canalul TV Rossia-1. Putin face nu numai o analiză istorică, nu emite doar păreri avizate dspre modul în care o ţară poate intra în colaps dar, după părerea mea, lansează şi cel mai dur avertisment adresat atât audienţei sale interne, cât şi posibililor adversari într-un viitor conflict.

TASS prezintă pe larg poziţia lui Vladimir Putin care spune că urmările unui posibil colaps al Rusiei ar fi cu mult mai dramatice şi sângeroase decât cele înregistrate în fosta Iugoslavie. Desigur, Putin vorbeşte despre Iugoslavia de atunci şi lecţia sa tragică, dar este limpede că analiza e făcută pentru a fi auzită în contextul de acum şi pentru a fi preluată ca atare de analiştii occidentali. Iată ce spune şeful Federaţii Ruse despre modul în care poporul rus ar trăi evenimente de tipul celor din Iugoslavia intrată în colaps:

„Cu siguranţă că se poate spune că noi ne-am simţi foarte rău, ar trebui să ne batem pentru supravieţuire în loc să luptăm pentru ridicarea procentului de naşteri. Exemplul tragic al Iugoslaviei demonstrează că dacă noi am fi trăit ceea ce s-a petrecut în Iugoslavia, consecinţele pentru Rusia – ştiind care este mentalitatea poporului rus, şi nu numai a celui rus ci a tuturor naţiunilor care trăiesc în Rusia, confruntarea ar fi mult mai dură şi sângeroasă decât cea prilejuită de colapsul Iugoslaviei…

Ca s-o spun la modul delicat, pentru a nu da apă la moară celor care zic că ne căutăm duşmani cu lumânarea, pentru mine acest lucru a fost absolut evident încă din perioada în care am fost directorul FSB şi am văzut cu ochii mei că anumite forţe occidentale doreau ca Rusia să se prăbuşească, sprijinindu-i în mod direct pe separatiştii, pe bandiţii şi pe teroriştii care nu precupeţeau niciun efort pentru a zgudui Rusia. Pentru mine, acest lucru a fost absolut evident”.

Cui se adresează acest mesaj de o duritate pentru care se pot găsi puţine precedente în afara discursurilor din periaoda Războiului Rece sau a celor cu cele demascatoare împotriva cotropitorilor nazişti din tipul Marelui Război pentru Apărarea Patriei?

După părerea mea, ca întotdeauna în asemenea momente de mare tensiune, regulile din manualele de propagandă ofensivă spun că mesajul trebuie să vorbească despre o primejdie iminentă, uşor de înţeles de populaţie şi care, în orice moment, să poată servi drept platformă de solidarizare în jurul comandantului suprem şi element motivaţional de înaltă intensitate care să amplifice răspunsul la mobilizarea anunţată eventual de autorităţi.

În al doilea rând, mesajul este direcţionat şi către populaţiile rusofone şi ortodoxe din zonele limitrofe Federaţiei use care, cu sau fără voia lor ar putea fi antrenate în conflict sau, dacă tot dăm exemplul Iugoslaviei, să aibă de suferit consecinţe dramatice datorită identităţii lor etnice, ceea ce, la limită, ar putea antrena fenomene necontrolate de migraţie spontantă.

În fine, momentul în care este lansat mesajul nu este absolut deloc întâmlător. Şi nu mă refer doar la confruntarea pe tema Ucraina. Mă gândesc la celalată bruscă ridicare de scuturi din Bosnia-Herţegovina unde liderul sârb anunţă demararea unui proces care ar putea duce la colapsul ţării, oricând cu potenţial de conflict militar, oricum cu posibilitatea de implicare externă.

Putin nu se referă direct la această situaţie explozivă, moştenire directă şi extrem de reală a colapsului fostei Iugoslavii. În schimb, atenţie la modul în care analizează separatismul din anii ’90 în Caucaz, prelungit acum peste timp, care, după părera sa „nu a apărut din nimic, a fost larg motivat de moştenirea din epoca sovietică, de deplasarea forţată de populaţii după cel de-al doilea Război Mondial dar a fost folosit ca atare în scopuri destructive de către elemente străine…În Caucazul de Nord au fost revărsate diverse unităţi teroriste precum şi terorişti din Orientul Mijlociu. Odată cu problemele politice, economice şi sociale, ţara a trebuit să se confrunte cu o agresiune din partea terorismului internaţional şi, de fapt, un război civil, foarte sângeros şi brutal”.

Introducerea în ecuaţia actuală a tuturor acestor elemente nu este şi nici nu poate fi o simplă întâmplare, exact aşa cum acest tip de discurs mobilizator nu este o simplă exemplificare a temelor clasice din manualele militare de propagandă ofensivă. Este posibil să existe o intenţie profundă de a deplasa situaţia conflictuală actuală spre tema majoră a războiului civil inter-confesional care s-ar pregăti de către Occidentul catolic şi protestant împotriva Rusiei pravoslavnice şi ortodoxe, adică exact tipul de agresiune complexă de care au vorbit mereu ruşii în perioada conflictului din fosta Iugoslavie.

Din punctul meu de vedere, subiectul a fost considerat mult prea devreme închis de cei din NATO şi din UE. Iată, se confirmă acum că situaţia post-conflict din Balcanii de vest poate fi oricând dinamitată şi problema revendicărilor teritoriale susţinute de hărţile prezentate de diversele comunităţi etnice poate deveni din nou, instantaneu, un casus belli extrem de convingător. Este posibil ca aceste discuţii să fie reluate în cazul declanşării unui conflict regional, fie şi numai între ţările de pe linia de separare NATO/UE/Rusia, ţări care au în spate nu numai o lungă istorie de conflicte, ci şi dorinţe mai mult sau mai puţin vizibile de recuperare a unor teritorii care au făcut parte odinoară, pentru o perioadă oarecare, din corpul naţional. Asta nu se uită niciodată, mai ales că urmarea este prezenţa pe teritoriul majorităţii ţărilor din zona noastră a unor comunităţi etnice unitare cu alte identităţi decât cele ale populaţiei majoritare. Şi care, iată ce se petrece acum în Bosnia-Herţegovina sau Kosovo, doresc în continuare alipirea la patria-mamă.

Putin încearcă oare să spună că, odată cu izbucnirea unui conflict deschis, situaţia din fosta Iugoslavie se poate translata în regiunea noastră, cu efecte similare dar exponenţial mai mari? Dacă da, mesajul-avertisment lansat de el este absolut sinistru.

Porţile infernului ar putea fi mai largi decât ne-am putut închipui până acum.

Ultima ora:

ObservatorGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

PoliticOana Țoiu, despre victimele violenței domestice: ”Nu poate nimeni în locul lor să apeleze la autorități, însă sunt câteva lucruri care le pot fi de ajutor”

EconomieGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

ExternRadu Carp: Umbra lui Putin în Italia post-Draghi – între Rousseau şi Montesquieu

SocialNicoleta Munteanu: Povestea româncei care este parteneră într-o companie care are în responsabilitate peste 6 miliarde de euro şi care a dezvoltat singură un program unic pentru copiii din toate şcolile din România

EvenimenteFlavia Popa şi Ciprian Stănescu – Climate Change Summit şi cum schimbăm paradigma mediului

CulturaDan Mircea Cipariu: ORLAN, file de corp și auto-hagiografie

EditorialAlexandru Grumaz: După Putin ultranaționaliști? (III) (lecții din războiul din Ucraina)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe