Adriana
Publicat în 16 aprilie 2013, 22:25 / 103 elite & idei

Cristian Unteanu: Rabat la cetăţenia UE: costuri de criză

Cristian Unteanu: Rabat la cetăţenia UE: costuri de criză
+ Observator

Sugestia făcută de preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, ca străinii care au pierdut mai mult de 3 milioane de euro după ce conturile lor de peste 100.000 de euro au fost reduse forţat cu cel puţin 40% (în realitate, pierderea este undeva în jur de 60%) reprezintă încă o bombă pusă, nonşalant, la temelia structurilor europene şi aşa greu încercate de actuala criză.

O noutate absolută? Nu, fiindcă trocul “bani contra cetăţenie” nu este un principiu nou în Cipru: şi până acum, dacă aveai o investiţe de cel puţin 15 milioane de euro, deveneai eligibil pentru cetăţenie. De data aceasta însă, se promite cu mult mai mult, adică o modificare şi simplificare a reglementărilor privind cetăţenia, fiind necesar: 1. Să fi pierdut minimum 3 milioane de euro în urma măsurii recente privind băncile 2. Să investeşti 3 milioane de euro şi, în cazul care deja făcuseră investiţia de 15 milioane, deblocarea accesului la banii respectivi. Undei-i problema? Mai ţineţi minte declaraţiile europene, care de care mai ritoase şi ferme, că mecanismul acceptat pentru rezolvarea crizei cipriote, adică naţionalizarea unei părţi din conturile personale de peste 100.000 de euro, nu reprezenta decât o soluţie cu caracter excepţional, unic, irepetabil? Dacă mai ţineţi minte acest lucru, atunci vă aduceţi aminte şi că nu au trecut două săptămâni până când, la nivelul Comisiei Europene, mai ântâi discret pe la colţuri, apoi în mod official, s-a admis faptul că se află în pregătire o directive europeană care transformă soluţia naţionalizării cipriote în formula europeană de acţiune în momente de criză? Întrebarea este dacă acest mecanism va fi utilizat şi de alte ţări membre UE pentru a-şi umple visteriile printr-o acţiune în forţă, atunci propunerea cipriotă privind oferta de cetăţenie cu rabat va devein şi ea un model european? Dacă da, care vor fi consecinţele? S-ar putea să fie într-atât de mari încât să schimbe multe dintre regulile de joc aplicabile acum la nivelul Uniunii Europene. Este probabil, ba chiar extrem de posibil, să existe în lume îndestui de mulţi doritori de cetăţenie europeană (cu drept de muncă automat asigurat, nu cu probleme ca ale românilor şi bulgarilor din acest moment) şi care să poată sacrifice fără să clipească o sumă de bani importantă pentru obţinerea absolut legală a acestui privilegiu. Iar dacă ei vor primi cetăţenie europeană atunci (cel puţin în condiţiile legale de azi din UE), vor putea să invoce fără probleme principiul sacrosanct al “reunirii famililiilor”… Caz în care trebuie să privim puţin mai departe, la etapa a doua. Noii cetăţeni europeni vor avea instantaneu dreptul să deschidă companii care să aibă cel puţin sediul legal în Europa, vor beneficia de toate avatajele legate de acest statut şi vor putea să înceapă să angajeze cetăţeni autohtoni dar şi străini, poate mulţi chiar din fostele lor ţări de origine, folosind multiplele portiţe deschise de diferitele sisteme naţionale. Ceea ce, evident, poate avea efecte multiple pentru sistemele economice, sociale, demografice dar şi de securitate din spaţiul european. Pe de altă parte, preşedintele cipriot, duminică seara, la o reuniune cu oamenii de afaceri ruşi, a mai spus ceva extrem de interesant: „Guvernul analizează diverse scenarii care ar permite acordarea de compensaţii pentru o parte dintre pierderile înregistrate de către acţionarii băncilor, deţinătorii de titluri de creanţă şi depunători” Şi aceasta este o noutate. Fie una strict cipriotă, fie o avanpremieră pentru ceea ce ar putea fi un viitor sistem european de compensaţii care să intre în acţiune după o mişcare dramatică de genul celei din Cipru. Care va fi natura acestor compensaţii deoarece e limpede că bani nu sunt de dat înapoi, nici acum, nici într-un viitor previzibil? Este posbil oare, aşa cum am auzit discutându-se la Bruxelles, ca statele membre să gândească un fel de protocol post-criză (adică după ce ar proceda şi ele la măsuri excepţionale ca cea din Cipru) care să prevadă oferirea unor facilităţi de participare la mari proiecte trans-europene, acţiuni la companiile de stat emblematice pentru economiile din ţările respective? Posibil, numai că acestea sunt scenrii pentru viitor, mare nelinişte a prezentului fiind legată de spectrul scurgerii de capitaluri către bănci din afara Europei. Iar dacă aşa ceva se confirmă, atunci scenariul unei recesiuni majore este extrem de aproape.
www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Micul Paris la Biblioteca Centrală Universitară „CAROL I”  

PoliticKelemen Hunor: Acest guvern rămâne şi va face treabă până în 2024. UDMR nu va vota nicio moţiune de cenzură

EconomieCristian Grosu: Săptămâna care modelează Europa și România ei

ExternAntonia Colibasanu: What the EU’s Green Deal Means for Europe and Russia

SocialAdrian Hatos, la dezbaterea despre meditații organizată de Societatea Academică din România

EvenimenteMireille Rădoi: Micul Paris la Biblioteca Centrală Universitară „CAROL I”  

CulturaCristina Popescu: Pictorul Dimitrie Știubei, un pictor de …marcă

EditorialTeodor Baconschi: D-ale pandemiei. Un final cu repetiție



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe