OraNoua.ro
Publicat în 30 iulie 2014, 16:03 / 312 elite & idei

Cristian Unteanu: Raportul MONEYVAL despre România. Evaluarea măsurilor împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului

Cristian Unteanu: Raportul MONEYVAL despre România. Evaluarea măsurilor împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului

de Cristian Unteanu

Azi, la Strasbourg, a fost dat publicitaţii Raportul Comisiei de experţi în evaluarea măsurilor împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului.

MONEYVAL a fost creat în 1997, iar din 2011 devine un mecanism independent de monitorizare în cadrul Consiliului Europei, răspunzând în faţa Consiliului de Miniştri. „Analizează modul în care ţările membre (printre care şi România, n.n.) se conformează tuturor standardelor interne relevante în domeniul juridic, financiar şi de aplicare a legii prin intermediul unui proces de evaluări mutuale”. Rezultatul unei asemenea evaluări îl constituie raportul aceesta, conţinând concluziile celei de-a patra evaluări de ţară, acoperind perioada între mai-iunie 2013 şi momentul prezent.

Echipa de evaluare a fost formată din membri ai secretariatului MONEYVAL şi experţi ai FATF (The Financial Action Task Force): Anderja Lang (secretar, Ministerul de Justiţie, Slovenia) care a participat ca evaluator juridic, Arakel Meliksetyan (Director adjunct, Financial Monitoring Centre, Central Bank of Armenia), Richard Walker (Director, Guernsey Financial Services Comission, UK Crown Dependency of Guernsey) – aceştia doi în calitate de evaluatori financiari, Daniel Gatt (Senior Financial Analyst, Financial Intelligence Analysis Unit , Malta) şi Sylvie Jaubert (ofiţer princial de poliţie, TRACFIN, Franţa), împreună cu Livia Stoica Becht şi Michael Stellini, ca membri ai secretariatului MONEYVAL.

Principalele concluzii ale Raportului MONEYVAL

La nivel general, ideea centrală este subliniată în primul paragraf, unde se spune că „România a făcut paşi importanţi pentru a îmbunătăţi respectarea recomandărilor FATF (The Financial Action Task Force) şi a înregistrat progrese în mai multe domenii de la cea de-a treia evaluare încoace. Au fost modificate mai multe articole legislative, fiind date ordonanţe şi decizii de guvern pentru a remedia deficienţele observate la evaluarea anterioară, pentru a implementa cerinţele instrumentelor legale internaţionale şi, mai ales, să implementeze legislaţia relavantă a UE”.

Important, deoarece, se spune în continuare, atenţia pentru ţara noastră este justificată întrucât „există mulţi indicatori care sugerează că România este susceptibilă (apariţiei activităţilor de) spălare de bani şi finanţării terorismului şi că este atractivă pentru crima organizată şi evazioniştii fiscali. Aceasta se datorează în parte poziţiei sale strategice la frontiera de est a UE, fiind parte atât a rutei balcanice cât şi a celei euro-asiatice.

Economia României rămâne în mare parte bazată pe cash şi piaţa neagră reprezintă aproximativ 30% din GDP (al doilea caz ca amploare la nivelul UE, aşa cum se notează în altă secţiune a Raportului, n.n.) . Veniturile realizate de pe urma activităţilor ilegale sunt estimate a forma un procentaj important din GDP, mai ales din cauza evaziunii fiscale şi contrabandei. Cu toate că România nu este un punct central de conexiune financiară şi expunerea sa criminalitatea internaţională ar putea fi limitată, există totuşi indicatori care sugerează că grupurile de criminalitate organizată din ţări vecine şi din Italia investesc în valori româneşti.

Membrii grupărilor de crimă organizată din România participă la o largă gamă de activităţi ilegale în Europa, de la prostituţie şi extorsiune la comerţul cu droguri şi au colaborat la stabilirea unor reţele criminale internaţionale specializate în frauda pe Internet şi a unor scheme subsumate de spălarea banilor. România nu a realizat o analiză de risc privind finanţarea terorismului “.

Dacă veţi avea răbdarea să citiţi în întregime documentul anexat, veţi găsi analize extrem de detaliate ale structurii fenomenului de criminalitate economică şi veţi vedea şi care sunt măsurile pe care România le ia în domeniu. Gradual, evident, deoareece domeniul este complex, iar dezvoltările sale sunt din ce în ce mai surprinzătoare pentru multe dintre statele membre UE, confruntate acum cu o creştere exponenţială în acest domeniu.

Mi se pare echilibrată proporţia existentă între observaţiile critice şi notarea unor certe progrese în domeniu, atât în zona legislativă, cât şi în activitatea instituţiilor şi a justiţiei, privită însă, la fel de evident, prin prisma analizelor făcute de Comisia Europeană în documentul MCV.

Relevantă analiză deoarece este bazată pe o cooperare reală între experţii internaţionali şi omologii lor români, ceea ce permite, aşa cum puteţi constata şi dvs., o vedere cvasi-exhaustivă asupra realităţii româneşti din domeniul acesta de expertiză. Dar şi, în acelaşi timp, o identificare corectă a punctelor de vulnerabilitate, de unde insistenţa asupra mecanismelor care permit (sau ar putea favoriza în continuare) finanţarea reţelelor teroriste.

Dacă rămâne valabilă observaţia generală că România nu este o ţintă în sine, nu mai puţin importantă este referinţa la situarea ţării noastre pe traiectul celor două mari rute, cea balcanică şi cea eurasiatică, de unde şi proiecţia posibilă de mari întrebări, suspiciuni virtuale şi dorinţă de a vedea continuat procesul de cooperare început bine de autorităţile române (vezi, printre altele, referinţa specială la operaţiunea SRI împotriva unei reţele de finanţare a mişcării teroriste PKK).

Realistă şi o altă observaţie a Raportului (absolut onestă şi pe care mi-aş fi dorit-o a fi regăsită în multe alte rapoarte despre România) anume că, chiar dacă numărul cazurilor de fraudă este în creştere, nu este ceva datorat neapărat intensificării fenomenelor, ci a faptului că ele sunt în mult mai mare măsură identificate şi aduse în faţa justiţiei.

Subiectul este extrem de vast, ar trebui făcute analize sectoriale amănunţite şi văzute care sunt reacţiile şi analizele autorităţilor române care, după cum vedeţi în document, nu au formulat obiecţii sau observaţii.

Este un raport despre care, cu siguranţă, se va vorbi mult şi, la fel de cert, va servi drept bază de evaluare şi documentare pentru multe dintre viitoarele documente privind ţara noastră, la nivelul Comisiei şi Parlamentului European.

Recomandări finale pentru autorităţile române

Activitatea de luptă împotriva spălării banilor este, în linii mari, în acord cu standardele internaţionale şi a crescut numărul de anchete, dări în judecată şi condamnări. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a întări implentarea măsurilor împotriva spălării banilor şi de a rezolva deficienţele structurale în aplicarea legii şi în procesul judiciar.

• România şi-a îmbunătăţit cadrul legislativ şi capacitatea de a îngheţa, bloca şi confisca produsul activităţilor ilegale. Cu toate acestea autorităţile cu atribuţii în aplicarea legii trebuie să facă investigaţii financiare la un mod proactiv în paralel cu investigarea activităţilor criminale.

• Autorităţile române trebuie să întărească independenţa unităţilor de informaţii financiare

• Sistemul de detectare al transporturilor fizice de bani lichizi ridică serioase semne de întrebare datorită vulnerabilităţii semnificative a sistemului bancar românesc la spălarea de bani bazată pe cash.

• …raportarea tranzacţiilor dubioase şi ţinerea de evidenţe nu este totlmente în linie cu recomandările FATF. Cea mai mare parte a instituţiilor bancare par să implementeze în mod adevat standardele cerute. Implementarea apare mai slabă în instituţiile non-financiare.

• MONEYVAL are câteva nelămuriri privind eficienţa şi consistenţa supervizării în domeniul terorismului şi luptei împotriva finanţării acestuia şi faţă de aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea principalelor cerinţe de către autorităţile de supervizare relevante.

• Mai sunt necesare eforturi viitoare pentru a fi siguri că mecanismul naţional de cooperare analizează în mod regulat mecanismul existent  şi eficienţa lui de luptă împotriva spălării banilor şi finanţarea terorismului. Cooperarea formală şi informală între autorităţile competente apare ca fi desfăşurată într-un mod eficace.

Raportul MONEYVAL despre România în evaluarea măsurilor împotriva spălării banilor şi finanţării terorismul…

Sursa: http://adevarul.ro/

 

Ultima ora:

ObservatorOmer Tetik: Mergem pe gheaţă, aşa că preferăm să mergem cu paşi mici. Avem un optimism precaut pentru 2023, vrem să creştem, dar cu toţii trebuie să ne adaptăm la noua realitate, în care dobânzile nu vor mai fi mici

PoliticDaniel Constantin Ciungu: Activitatea politică în teren râmâne principala comunicare cu cetățenii, inclusiv în zilele de iarnă

EconomieOmer Tetik: Mergem pe gheaţă, aşa că preferăm să mergem cu paşi mici. Avem un optimism precaut pentru 2023, vrem să creştem, dar cu toţii trebuie să ne adaptăm la noua realitate, în care dobânzile nu vor mai fi mici

ExternRobert Lupițu: Klaus Iohannis, vizită în Azerbaidjan joi și vineri – Șeful statului va deschide alături de omologul azer Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze

SocialGeorge Butunoiu: Cei care țin locurile ocupate

EvenimenteIonuț Stanimir, la Conferința „Banii României producătoare – finanțarea economiei private”

CulturaDan Mircea Cipariu: Portrete sentimentale. Meta Vers & degețele vorbitoare

EditorialAlexandru Grumaz: Turcia și resetările regionale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe