Desigur că ai noştri au altceva mai bun de făcut decât să se ocupe de ce se petrece în zona noastră de interese imediate, nesesizând că se acumulează toţi mai mulţi nori negri în Balcani.

Puternicii lumii … Guvern de criză pentru un stat cu guvernare sub semnul provizoriului. … Aici, în regiunea noastră, rănile nu s-au închis niciodată după războiul civil devastator care a opus cu o violenţă extremă, absolut devastatoare, diversele grupe de populaţie încleştate sub stindardele diverselor credinţe religioase. De fapt, chiar dacă nimeni n-a vrut să admită asta în totalitate, cei care, într-un fel sau altul, am fost acolo, în diferitele tranşee ale dezastrului post-iugoslav, am văzut că, în realitate, războiul civil era un război inter-confesional, poate ultimul război religios din Europa. Asta credeam atunci. Nu mai e cazul. Din nou, tema identitar-religioasă revine în actualitatea imediată şi demonstrează cât de fragile şi superficiale au fost  construcţiile imaginate de UE şi NATO, bazate doar pe retorica politică a unor lideri locali şi care atingeau foarte puţin, sau din ce în ce mai puţin, esenţa reală a problemei care rămâne, din păcate, marcată de intoleranţele seculare cultivate de fanaticii tuturor cultelor amalgamate de istorie în Balcani. Apar semnale şi reacţii care ar trebui să ne pună pe gânduri, foarte serioase şi formulate exact cum auzeam atunci când Iugoslavia era pregătită să fie transformată în ruine. Scandalul de acum pare să fie unul foarte serios şi poate avea consecinţe grele din moment ce, acum, este vorba de primul episod în care entitatea militară a UE doreşte să zică ceva, chiar zice, îşi încordează muşchii şi anunţă o poziţie fermă împotriva secesionismului sârb. Poziţie care este luată şi în numele României. Iată despre ce este vorba. Milorad Dodik (foto), membrul sârb al Preşedinţiei colegiale din Bosnia-Herţegovina şi liderul celui mai important partid sârb din ţară, Alianţa Social Democraţilor Independenţi, a decis să iniţieze necesarele proceduri parlamentare pentru a forma o armată separată sârbă, propriul birou de procuror, precum şi propriul sistem de taxe. Anunţul este de o gravitate care nu poate fi subestimată deoarece ideea de a vedea o armată etnic pură, sârbă în acest caz, acţionând independent pe teritoriul Bosniei-Herţegovina contravine fundamental textului şi spiritului Acordurilor de la Dayton din 1995. Decizia de atunci, poate condiţia principală a unui viitor comun era tocmai crearea unei armate naţionale unitare compusă din bosniaci, croaţi şi sârbi, garanţia solidităţii unei guvernări federale. 

Citeste mai mult: adev.ro/r1xro7