Contextul geostrategic este următorul: Ucraina se află într-un război nedeclarat cu Federaţia Rusă. Şi măsurile pe care autorităţile de la Kiev le iau sunt îndreptate împotriva minorităţii ruse care este una destul de numeroasă. Minoritatea românească este o victimă colaterală în acest caz. În al doilea rând, în relaţiile bilaterale Kievul nu este inocent pentru că indiferent de guvernare a lovit în minoritatea românească, făcând distinctie între români şi moldoveni astfel încât minoritatea românească să ocupe locurile cinci şi opt şi nu poziţia a doua în rândul minorităţilor de pe teritoriul ucrainean. Au avut acest proiect de fiecare data şi l-au jucat cu Chişinăul, indiferent de guvernare. Minoritatea românească este o victimă a unui război direct al Kievului faţă de Rusia”, a declarat analistul Dan Dungaciu pentru http://www.jurnalistii.ro, preluat de Romanian Global News.

„Este un trend la Kiev. De fiecare dată victima au fost minorităţile. Aşa s-a întâmplat şi pe vremea guvernării pro-europene conduse de Iuşcenko. Naţionalismul ucrainean este împotriva minorităţilor. După guvernarea Iuşcenko, a venit un preşedinte pro-rus iar măsurile împotriva minorităţilor nu au mai fost eficiente. Nu poţi să fii numai nationalist, dacă nu oferi şi succese sociale şi economice. În cazul guvernării Poroşenko, aceasta se află în război cu Rusia, dar cred că problema lor este că trebuie să ofere succese economice şi sociale. Asta este marea miză a lui Poroşenko”.

„La nivel international nu cred că vor fi reacţii pentru că percepţia generală este că Ucraina se află în război şi vor fi judecate pe axa războiului nedeclarat cu Rusia. Nu cred că minoritatea românească din Ucraina va avea susţinători internaţionali. România se află într-un clenci întrucât dacă va fi agresivă cu Ucraina ar putea să pară că face jocul Rusiei. Diplomaţia românească a tolerat toate gesturile agresive ale Kievului. ICR Cernăuţi nu se poate deschide pentru că Ucraina invocă tot felul de tertipuri. Este un gest neamical al Kievului care riscă să intre într-un război nedeclarat cu prietenii. Dacă Kievul ar fi vrut să dea un semnal că nu are nimic cu minoritatea românească ar fi permis deschiderea ICR Cernăuţi. Kievul însă dă un semnal prost la Bucureşti pentru că dacă vor continua prin astfel de legi vor pierde pe termen mediu şi lung toţi susţinătorii internaţionali”, a conchis directorul ISPRI.
http://www.rgnpress.ro/rgn_17/categorii/analize-interviuri/25730-2017-09-11-09-06-26.html