Relaţiile bilaterale româno-ungare s-au epuizat. După întâlnirile dese din anii precedenţi, locul şedinţelor comune ale celor două guverne, organizate până nu demult în mod sistematic, dar sistate de Guvernul-Orbán, a fost luat de suspiciune, a afirmat directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, într-un interviu acordat ziarului Népszabadság.

În data de 20 martie ministrul ungar de externe, János Martonyi, va efectua o vizită în Capitala României. În opinia profesorului Dan Dungaciu, scopul vizitei este de a căuta sprijinul autorităţilor române. Acesta a fost probabil şi scopul interviului pe care l-a acordat, luna trecută, János Martonyi cotidianului Evenimentul Zilei, considerat un ziar apropiat şefului statului. János Martonyi s-a exprimat cât se poate de prietenos şi nici data vizitei nu a fost stabilită în mod întâmplător. Din punct de vedere al prestigiului internaţional, poate că Ungaria nu a stat niciodată atât de rău, precum acum, şi ca atare are nevoie de parteneri, a mai afirmat analistul politic.

În opinia lui Dan Dungaciu, acum Ungaria este izolată, însă nu şi pe termen lung. Contrar României, Ungaria a avut în totdeauna uşa deschisă la marile puteri europene, a participat la marile procese europene, chiar dacă a avut un rol secundar. Ungaria are multe relaţii influente şi este legată cu o mie de fire de economia Germaniei. Prin urmare, nu este izolată. Însă, acum are nevoie de parteneri pentru a demonstra autorităţilor de la Bruxelles că problemele nu sunt chiar atât de mari cum susţin unii. Ungaria încearcă să-i convingă pe partenerii europeni că este capabilă să aibă relaţiibune chiar şi cu slovacii şi românii, a afirmat Dan Dungaciu.

Problema este, dacă este în interesul României susţinerea Ungariei, eventual chiar şi riscându-şi propria credibilitate. „Nu cred căRomânia ar putea ignora criticile venite din partea Parlamentului European, sau poate ar fi înţelept, dacă ar folosi un ton diferit de „corul” european în ceea ce priveşte Ungaria. După mult timp, România a ajuns, pentru prima oară, într-o situaţie de superioritate. Nu pentru că ar fi făcut ceva în acest sens, din contră, prin iniţierea unor dezbateri la Bruxelles referitoarea la situaţia democraţiei din Ungaria, opiziţia din România  a făcut servicii Budapestei”, a mai afirmat Dan Dungaciu, care a adăugat: „Chiar la vremea respectivă am atras atenţia că ar fi o iresponsablitate, dacă România ar solicita să fie în aceaşi barcă cu Ungaria”.

În interviul acordat ziarului Evenimentul Zilei, János Martonyi i-a încurajat pe români să întreprindă discuţii cu comunităţile locale şi cu minorităţile naţionale în vederea acordării autonomiei teritoriale, care „ar contribui la consolidarea statului naţional”. Potrivit lui Dan Dungaciu, este normal că Guvernul ungar susţine maghiarii din afara graniţelor Ungariei, problema este doar cu ce scop. „Guvernul ungar nu şi-a etalat toate cărţile. În anii 90, înRomânia exista o concepţie, potrivit căreia trebuie făcute unele concesii comunităţii maghiare, pentru a evita o criză similară cu cea din fosta Iugoslavie. În lipsa unui model european, toată lumea vorbea despre comunitatea suedeză din Finlanda, însă Martonyi aminteşete de modelul catalan sau cel basc. Desigur, pot fidiscutate şi aceste modele. Nu spun că va fi uşor, spun doar că la masa negocierilor toată lumea trebuie să ştie despre ce vorbeşte, a arătat Directorul Institului de Ştiinţe Politice şiRelaţii Internaţionale al Academiei Române.

Potrivit profesorului Dan Dungaciu, este posibil că declaraţiile guvernului-Orbán cu privire la autonomie să fie un avertisment. Dacă ministrul ungar de externe se referă la autonomia teritorială, atunci este logic că acesta este statutul pe care Ungaria îl doreşte pentru maghiarii din România. Aici nu mai este vorba desprece ar vrea maghiarii din Transilvania, ci ce anume doreşte Budapesta. Ceea ce ar putea fi un avertisment pentru UDMR, în sensul că guvernul-Orbán este gata să discute direct cu autorităţile dela Bucureşti – trecând peste UDMR – despre drepturile minorităţii maghiare. Totuşi, este puţin probabil că aşa se va întâmpla. Din partea autorităţilor de la Bucureşti, ar fi total ilogic dacă acestea ar accepta o asemenea situaţie.

Dan Dungaciu a atras atenţia asupra efectul dăunător a mesajelor transmise prin intermediul presei. „Există un precedent: Kosovo, se place sau nu. Odată cu Kosovo a căzut acea teorie, potrivit căreia un teritoriu poate deveni independent numai dacă dispune de mijloacele necesare pentru existenţă. Însă, în cazul Kosovo acest eveniment s-a produs, cu toate că nimeni nu credea. Nu spun că Transilvania sau Ţinutul Secuies pot deveni independente, dar în acest context, când Republica Ungară este rebotezată Ungaria, declaraţiile de susţinere a autonomiei ale membrilor Guvernului ungar genereză suspiciuni, a subliniat în încheiere profesorul Dan Dungaciu.

Articol publicat pe http://nol.hu/lap/vilag/20120317-_bukarest_most_folenyben_van  si tradus de RADOR