de Dan Sultănescu

Informaţiile actuale despre invazia din Ucraina ne oferă oportunitatea de a analiza mult mai atent dinamica propagandei anti-occidentale, a curentelor populiste şi a conversaţiilor online despre situaţia regională. Din această perspectivă, datele ultimului raport CPD SNSPA pot oferi elemente noi, pentru contextul mai larg al tendinţelor care influenţează publicul românesc.

Acest raport conţine un studiu mixt despre România în contextul crizei din Ucraina, cu rezultate derivate din analiza conversaţiilor online, tendinţelor de căutare online, precum şi atitudinilor populaţiei. Astfel, analizăm comunicarea pe Facebook (pentru a identifica tendinţele de manifestare a vocilor pro-Rusia din România), căutările pe Google (pentru a identifica nivelul interesului românilor pentru criza din Ucraina, dar şi pentru Rusia şi NATO), precum şi mai multe date de sondaj (pentru evaluarea încrederii românilor în actorii geopolitici principali). La toate, adăugăm date de context din spaţiul online (pe baza unei analize complexe referitoare la evoluţia recentă a narativelor populiste în social media din România).

CONCLUZII ALE DATELOR DE SONDAJ – ATITUDINILE POPULAŢIEI. Nivelul încrederii românilor în autorii occidentali rămâne ridicat – 2 din 3 români au încredere în Vest şi resping Rusia, şi doar 15% susţin “modelul estic”. Totuşi, peste un sfert dintre români (27%) au ajuns să considere integrarea României în NATO şi UE “o greşeală”. Tot 27% consideră că NATO nu ar ajuta România în cazul unui atac şi că Rusia este mai puternică decât NATO. În plus, deşi încrederea-n Rusia nu depăşeşte 15% la nivelul populaţiei, în rândul tinerilor inactivi şi fără studii superioare, acest procent urca la 23%. Publicul cel mai expus la propaganda şi dezinformare este format din tineri inactivi fără studii superioare şi, respectiv, muncitori fără studii superioare. Împreună, aceste publicuri compun 45% din populaţie.

CONCLUZII ALE ANALIZEI SPAŢIULUI ONLINE. Exista o amplificare a narativelor anti occidentale în peisajul online românesc. Potenţialul conflict din Ucraina a crescut luna trecută vizibilitatea mesajelor anti-NATO, anti SUA şi anti Vest în general. TikTok reprezinta 6% din impactul conversaţiilor online despre Ucraina. În zona social media există ample clustere conservatoare (asociate partidelor populiste sau mişcării antivaccin) care sunt potenţiali promotori ai mesajelor anti occidentale. Paginile şi grupurile de Facebook cu conţinut pro-Rusia sunt mai vizibile decât în trecut. Iar pagina ediţiei româneşti Sputnik este mult mai activă decât alte ediţii Sputnik din regiune.

Dan Sultănescu

Director de cercetare, CPD SNSPA

SURSE ALE DATELOR ANALIZATE: Google Trends, ZeList Monitor, CrowdTangle, sondaje de opinie CPD.

Mai multe detalii, în studiul complet de pe www.civicparticipation.ro

Mai jos, câteva grafice reprezentative pentru subiectele măsurate

Figure 1 Google Trends – se intensifică major interesul publicului romanesc în legătură cu temele regionale

Figure 2 Conversaţiile online despre situaţia din Ucraina – 6% din vizibilitate este asigurat de TikTok. Cea mai mare pondere o are în continuare presa clasică, dar şi Facebook

Figure 3 Date de sondaj – ponderea publicului pro-occidental şi anti-Rusia rămâne dominantă, constant pentru ultimii 10 ani

Figure 4 În ultima lună, încrederea în SUA şi NATO a crescut, iar încrederea în Rusia a scăzut

Figure 5 În ultimele luni, conversaţiile pe Facebook despre Ro-Exit s-au intensificat

Figure 6 Vizibilitatea pe Facebook a vocilor populiste şi eurosceptice a crescut în ultima jumătate de an

Figure 7 Pagina Sputnik România a crescut mult în intensitate pe Facebook, în ultima jumătate de an

Figure 8 Publicul tânăr are o pondere foarte mare în rândul celor care au încredere în Rusia. Este vorba în special de tineri inactivi, fără studii superioare.

www.adevarul.ro