Daniel Dăianu, profesor universitar doctor la SNSPA (și membru CA al BNR), este de părere că România a avut o diplomație economică precară și nu a știut să își urmărească interesele din acest punct de vedere.

”Am avut o diplomație economică extrem de precară. Nu am avut diplomație economică”, a declarat Daniel Dăianu joi, la conferința ”Politica externă: România și schimbarea ordinii internaționale. Economie și geopolitică”, organizată decurdeguvernare.ro. În opinia sa, România a intrat în NATO și în UE crezând că intră în Nirvana, însă realitatea a fost alta.

”Noi am trăit cu câteva mituri și greșeli. Noi am crezut că odată intrați în NATO și în UE, dincolo de aspectele de securitate (…) noi am crezut că intrăm în Nirvana. Că intrarea în UE rezolvă problemele economică (…) Niște prostii. Pentru că un economist serios care știe și teorie și practică, știe teorie serios, dar discută și cu oamenii de afaceri, vede și înțelege că există fenomen care modelează, există asimetrii, nu numai de informație, de putere pe piață, că banul tot la ban trage… Noi trebuia să înțelegem și să fim realiști, să nu credem că privatizând sectoare strategice ne rezolvăm și problemele de ineficiență și de dezvoltare. Astea sunt naivități. Avem grupuri mari care n-au investit, n-au modernizat, faptul că n-au investit au rămas cu ineficiență și prin tarife își acoperă costurile mai mari. Probleme. Din păcate, capacitatea de negociere a statului român este limitată”, a comentat Dăianu.

El a precizat totodată că mediul de afaceri refuză să discute despre anumite probleme, cum ar fi prețurile de transfer și optimizarea fiscală care se traduce prin reducerea semnificativă a încasărilor bugetare sau abuzul de poziție dominantă.

Daniel Dăianu: Suntem la mâna Turciei

Daniel Dăianu susțin că cea mai mare criză cu care se confruntă Europa la ora actuală este criza migranților, fenomen de natură să destrame proiectul european.

”Dacă nu va fi stăvilită migrația, în opinia mea, Uniunea nu are șanse să existe. Migrația în momentul de față a devenit un pericol mai mare decât criza euroariei (…) Suntem la mâna Turciei. Și asta este o temă. Cum s-a ajuns aici? (…) Ești obligat să negociezi și să te rogi de un stat care deși este stat membru al NATO nu întrunește sau nu răspunde grilei Uniunii Europene (…) Nu faptul că a cerut Turcia un ajutor considerabil mai mare, dublu, șase miliarde de euro, dar intrarea în spațiul Schengen și altele și altele (…) și această situație denotă cât de precară este starea guvernanței și cât de slabă este Uniunea”, a spus Dăianu

În opinia sa, ”noua ordine mondială” este dezordinea, o Europă răvășită și o Uniune care își arată fragilitatea, dovedind că integrarea a fost una de suprafață. În plan internațional, Europa este defavorizată și din punct de vedere al demografiei, de lipsa de dinamism și inovare, dar și de mutarea centrului economic către Pacific (Asia), în ciuda încetinirii economiei chineze.

”Atâta vreme cât ai superioritate tehnologică, militară și în relațiile economice comerciale controlezi, îți permite să ordonezi lumea. Când lucrurile se schimbă, demografia devine un factor, fiindcă în momentul în care sute de milioane din India, sute de milioane din China se apropie ca venituri, ca stil de viață, ca tehnologie și ca producători de tehnologie dintr-o dată elementul demografic capătă o importanță deosebită”, a comentat Dăianu.

Alte aspecte punctate de Daniel Dăianu

• Cea mai complicată perioadă din istoria Uniunii: tendințe de fragmentare, Uniunea își arată fragilitatea (integrarea de suprafață), mănunchi de crize (economică, euroaria, guvernanța, migrația, geopolitica, haos în vecinătăți, noile tehnologii și locurile de muncă etc), euroscepticismul și partide non-liberale, deficitul democratic (cetățeni și autorități, încredere în Uniune).
• Economie și geopolitică: Europa este defavorizată de demografie, de un deficit de dinamism și inovare, centrul economic se mută către Pacific, migrația necontrolată, guvernanța tot mai grea din Europa, Uniunea se fragmentează de facto, analogii cu perioada interbelică.
• România: poate fi reluată convergența? Context internațional negativ, dar economiile emergente au o creștere medie de 3,5% vs. 1,5% în euroarie; starea macroeconomică este relativ bună în statele emergente (îndatorare publică și privată la jumătate față de euroarie); rezerve mari de eficiență + fonduri europene, dar sunt prinse într-o menghină (Vest slăbit economic și criza geopolitică la Est).
• Pactul de dezvoltare: În UE, efecte de aglomerare și asimetrii puternice favorizează organizațiile, firmele, statele mai puternice. De aici un sindrom de reafirmare a intereselor naționale. Slăbiciunea capitalului autohton; sectoarele cheie dominate de grupuri internaționale.
• Probleme ignorate de cercurile de afaceri: abuzuri de poziții dominante pe piețe, practici rele (inclusiv în domeniul utilităților publice, industria farma), finanțare (o bancă de dezvoltare și capitalizarea CEC), evaziune fiscală și evitare de plată a impozitelor (prețuri de transfer), concurența neloială, protecția mediului, avantaje comparative, salarii mici.
• România, acțiune geopolitică: loialitate față de proiectul european și comunitatea euro-atlantică; parteneriatul cu SUA – pivot într-o lume plină de incertitudini/crize și o UE în derută; ”prizonieratul Mării Negre”; robustețea – stabilitate economică, infrastructură, combaterea risipei și hoției, educație, sănătate.

cursdeguvernare.ro