Băncile cu acționariat elen din România sunt bine capitalizate, respectă regulile și procedurile impuse de Banca Națională a României (BNR), care, la rândul său, poate exercita funcția de împrumutător de ultimă instanță pentru băncile aflate în dificultate, a declarat, pentru AGERPRES, profesorul universitar la SNSPA și membru al Consiliului de Administrație al BNR, Daniel Dăianu.

”Banca Națională a României poate exercita funcția de împrumutător de ultimă instanță, adică poate să intervină să sprijine bănci care pot avea unele dificultăți. Există și garantarea depozitelor până la 100.000 de euro și, de departe, cei mai mulți cetățeni din România au depozite sub echivalentul a 100.000 euro. Băncile cu acționariat elen sunt bănci românești care respectă regulile și procedurile impuse de Banca Națională a României”, a menționat fostul ministru de Finanțe.

Acesta a subliniat că băncile cu acționariat elen din România nu au un statut diferit de cel al altor entități din sectorul bancar din România.

”Sunt bine capitalizate. Criza financiară a arătat că este necesar, peste tot în Europa, ca băncile să fie bine capitalizate, să se bazeze mai mult pe depozite atrase de la rezidenți, în principal, să aibă lichidități importante”, a subliniat Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, băncile cu acționariat elen din România ”nu au cum să sufere, așa cum se întâmplă cu băncile-mamă din Grecia”.

”Una este să funcționezi, ca bancă, într-o economie care se duce în jos, care este amenințată de starea de insolvență — și altceva într-o economie, așa cum este economia României — care și-a diminuat mult din dezechilibrele de acum câțiva ani — când a fost forțată să intre într-un aranjament de asistență financiară, cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană. Anul acesta, vom avea o creștere economică, probabil, de peste 4%”, a adăugat fostul ministru de Finanțe.

Potrivit acestuia, există o diferență foarte mare între starea economiei elene și cea a economiei românești.

”Venitul pe locuitor în Grecia este substanțial mai mare decât în România, însă nu acest fapt este decisiv în actualele circumstanțe, ci dezechilibrele, starea de ansamblu a economiei, perspectivele fac diferența. Există și dispozitivele noi de stabilitate financiară în cadrul UE, al euroariei, inclusiv politicile neconvenționale ale Băncii Central Europene, care ajută activitatea băncilor centrale din statele membre ale UE”, a adăugat Dăianu.

Miniștrii de Finanțe din zona euro s-au reunit, sâmbătă, la Bruxelles, într-o întâlnire de urgență, pentru a discuta deblocarea unui ajutor de 15,5 miliarde de euro pentru Grecia și extinderea până în noiembrie a programului de asistență pentru aceasta, însă, conform AFP, au refuzat să prelungească programul de asistență financiară după 30 iunie, dată la care acesta expiră.

Premierul elen Alexis Tsipras a anunțat sâmbătă convocarea unui referendum pe 5 iulie, pentru a se vota în privința condițiilor programului de salvare.

De asemenea, duminică, după ce Banca Centrală Europeană a decis să nu majoreze finanțarea de urgență (ELA) destinată băncilor grecești și să o mențină la nivelul de vineri, Tsipras a anunțat impunerea unor restricții asupra mișcărilor de capital, limitând extragerile zilnice de numerar la 60 de euro, încercând astfel să evite colapsul sistemului financiar, transmit Reuters, DPA și Bloomberg.

Analiștii se așteaptă ca aceste restricții să adâncească recesiunea din Grecia și să o aducă mai aproape de ieșirea din zona euro (Grexit). Băncile vor fi închise până în 6 iulie, fiind afectate și sucursalele băncilor străine din Grecia.