Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat, duminică, la un post de televiziune, că anul 2019 a înregistrat o deraiere a politicilor economice în România, iar exodul forţei de muncă este una dintre cele mai mari probleme în ţara noastră.

“Acest an oferă multe lecţii care sunt proeminente, vorbesc cu vehemenţă privind o deraiere a polticilor economice în România. Fac această afirmaţie fiind unul dintre cei care nu au criticat creşterile de venituri de salarii. Nu există modalitate, cel puţin pe termen imediat, de a încerca să diminuezi exodul de capital uman. Hemoragia este masivă în acest sens. Necazul este că, aşa cum te învaţă viaţa, să ai măsură”, a spus Dăianu, la Digi 24.

Totodată, preşedintele Consiliului Fiscal a caracterizat OUG 114/2018 drept o mare eroare a Guvernului.

“Anul 2019, în opinia mea, este o mărturie asupra unui grad de nepricepere la nivel înalt în a croi politica macroeconomică şi mă refer, în special, la prerogative ale Guvernului care periclitează stabilitatea economică la nivelul ţării şi cu o mare eroare, adică OUG 114/2018. Eu cred că nu există un episod similar prin care s-a încercat legarea taxei pe active bancare. Nu este o noutate în peisajul european mai ales după debutul crizei financiare şi după ce industria financiară a fost salvată. Dar legarea ratei de politică monetară de această taxă, penalizarea politicii monetare în esenţă, ceea ce nu s-a comentat destul la noi este că această taxare a politicii monetare echivala cu o alunecare a atribuţiilor Băncii Centrale în a stabili rata politicii monetare către Guvern. E ca şi cum ai spune că Guvernul sugerează şi el face, pentru că el stabileşte şi impozitul acesta pe politica monetară, ceea ce este o aiureală. Este ca şi cum Guvernul hotărăşte în ministerul de Finanţe care ar fi rata de echilibru în economie. Am avut şi modul în care s-a încercat demantelarea Pilonului II de pensii. Au făcut şi alţii aşa ceva în Polonia, de exemplu. Dar ei nu s-au gândit să arunce miliarde de lei pe piaţă, dacă ar fi fost convertite plasamentele în lichidităţi, cu o pertrubare foarte mare a pieţelor financiare şi monetare. Am avut sentimentul atunci că suntem pe un drum extrem de greşit şi a fost bine că totuşi, ceea ce aş putea încadra în sisteme de controale reciproce instituţionalizate, a funcţionat, a operat ca în chirurgie. Nu mai vorbesc de atitudinea ostilă faţă de Banca Naţională, cum ar fi ca cei de acolo nu sunt destul de patrioţi. Cine dă note de patriotism? Mai rămâne să avem instanţe specializate care să dea notă de bună purtare în patriotism. Să ne gândim dacă România nu era în UE, era singură într-o lume de bine. Există un curs al societăţii româneşti. Nu tot ce bine de la Bruxelles este agreabil pentru mine, nu aud reptate în toate”, a explicat Dăianu.

Potrivit lui Dăianu, în 2019, a existat o suită de măsuri foarte periculoase, dar şi un exerciţiu de limitare a stricăciunilor care s-a încheiat cu succes: „În România, şi în momentele cele mai complicate, s-a reuşit o mobilizare de eforturi, cu înţelegerea partidelor care pe harte politică s-au aflat la poluri opuse, dar a existat un dialog. Banca Naţională a României a fost un crenel esenţial în acest efort. Să nu uite oamenii că în primul deceni al tranziţiei, prima emisiune de obligaţiuni a ţării care a permis reintrarea pe pieţele financiale au fost emise de BNR, nu de statul român. Arhitectura şi măsurile concrete ale OUG 114/2018 nu au fost cele potrivite. Poţi avea un dialog cu lumea corporatistă. În fond, dialogul între corporatişti şi guverne trebuie să fie cât mai onestă, să ajungă la nişte compromisuri. Să nu ne imaginăm că <<big business-ul>> este compus numai din samariteni, ci îşi urmăreşte profiturile, caută să le maximizeze”.

www.zf.ro