Matei Bogdan
Publicat în 27 aprilie 2022, 13:24 / 145 elite & idei

Daniel Dăianu: ​Ieșim din pandemie, dar intrăm într-un nou război rece. Ce este inevitabil și ce este neclar

Daniel Dăianu: ​Ieșim din pandemie, dar intrăm într-un nou război rece. Ce este inevitabil și ce este neclar

Invadarea militară a Ucrainei de către Rusia vine după o suită de crize ce au cuprins lumea – pandemia și criza energetică generată de creșterea brutală a prețului energiei, care, în esență, înseamnă o scumpire a vieții. Ieșirea din pandemie, ce este anticipată pentru acest an în Europa, este urmată, ca într-un vis urât devenit aievea, de intrarea într-un război rece, cu ipostază de război „cald” și o criză umanitară în Ucraina, scrie Daniel Dăianu în Euro Monitorul publicat marți de BNR.

Constatări/prognoze privind implicațiile acestui război țin de bun simt, sună ca platitudini, încă merită să fie repetate: redresarea economică va fi încetinită (în scenarii optimiste cu intre 0,5-1%; alte scenarii cresc ajustarea prognozelor), costuri de tranzacție mai mari, comerțul este afectat negativ, inflația capătă tracțiune sporită.

Explicații sunt evidente: problema energetică devine mai complicată, greutăți accentuate în aprovizionare cu materii prime de bază, criza majoră pe piața cerealelor (Rusia și Ucraina fiind mari exportatori) și, nu în cele din urmă, incertitudini exacerbate ce măresc aversiunea față de risc.

Se poate vorbi de un nou „ciclu secular” (a la Kondratiev), care împletește efecte ale unor mari schimbări tehnologice cu evenimente economice si politice de amploare

Într-un scenariu dintre cele nefavorabile se poate ajunge la cvasistagnare economică, deși eu continui să cred că în țările UE nu va fi consemnată, în ansamblu, o asemenea evoluție în acest an. Este de văzut însă mersul războiului, dacă si când se va ajunge la un armistițiu, în ce condiții si tot felul de implicații. Care va fi impactul sancțiunilor…

Depinde și de măsuri luate la nivel UE (în domeniul energiei în special), de armonizarea de politici, de implementarea planurilor naționale de redresare si reziliență care să atenueze impactul războiului, al reverberațiilor pe piețe, de reacții ale mediului de afaceri – mai ales în state ce sunt în imediata vecinătate a conflictului militar. Cooperarea între UE si SUA, cu alte state, intră în acest tablou schițat.

Băncile centrale vor avea o misiune mai dificilă în a controla inflația, care era prefigurată, înainte de criza ucraineană, să se îndrepte către țintele urmărite abia în 2023. Întărirea politicilor monetare nu va fi probabil întreruptă, dar existând un compromis ( trade-off) ce privește dinamica economică vor rezulta adaptări.

Contează aici flerul si priceperea bancherilor centrali în a găsi o cadență a pașilor de luptă cu inflația care să nu împingă economiile, dinamica PIB, în teritoriu negativ.

În Cehia, Polonia, Ungaria băncile centrale au crescut iar, drastic, rate de politică monetara. Menționez aceasta întrucât BNR nu are cum să ignore diferențiale de rate de politică monetară în țările vecine, mai ales în condiții de mari incertitudini și când mișcări de capital pot pune presiune mare pe monedele naționale. În cazul nostru operează si vulnerabilitatea ce decurge din „deficitele gemene”.

Deficitul de cont curent a fost probabil în jur de 7 la sută din PIB în 2021, cu deteriorare a finanțării negeneratoare de datorie externă; deficitul bugetar, cash, a fost de 6,7 la sută din PIB în 2021.

Ambele deficite au componenta structurală semnificativă

Războiul din Ucraina nu anulează nevoia de consolidare fiscală/bugetară, care trebuie să fie realizată în câțiva ani, cu pași vizibili. Iar anunțata creștere necesară a cheltuielilor pentru apărare, la circa 2,5 la sută din PIB, îngreunează acest proces. Consiliul Fiscal, în mod repetat, a subliniat că avem nevoie de un buget public robust, cu venituri proprii substanțial mai mari. Vedem și acum că evenimente extraordinare, ca acest război, ilustrează fragilitatea bugetului public al României.

Așa cum efecte ale schimbării de climă, ale tranziției energetice, reclamă venituri bugetare mai mari. Nivelul foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuții este de cca 27 la sută din PIB) este o problemă de securitate națională. Mai este de notat ceva important: politica monetară nu poate compensa inconsecvențe, erori în politica bugetară. Un derapaj bugetar major pune presiune pe moneda națională, iar o intervenție a băncii centrale prin întărirea în exces a politicii monetare, pentru a compensa un derapaj bugetar, nu este lipsită de efecte indezirabile, să ne gândim, de pildă, la costul creditării.

Bugetul public trebuie să fie protejat, chiar în vremuri de mare vitregie

Am mare dificultate în a înțelege propuneri de diminuare de taxe în mod generalizat ( la TVA de pilda) și impozite (la contribuții). Reducerea accizei la carburanți nu ar avea eficacitate. Scăderi de taxe si impozite, ce privesc venituri permanente ale bugetului public, ar îndrepta deficitul bugetar în direcția opusă unei consolidări bugetare. Iar piețele ne-ar penaliza, ar reacționa chiar dacă datoria publică este încă la un nivel gestionabil (sub 50 la sută din PIB).

Un argument ca o inflație mai înaltă, un deflator mai mare decât cifrele pe baza cărora s-a construit bugetul, ar ajuta execuția bugetară este înșelător. Iar că asemenea reduceri de fiscalitate ar fi numai temporare sună neconvingător.

În România trebuie să regândim regimul fiscal, prin eliminarea de privilegii necuvenite și alte incoerențe, să reducem masiva evaziune fiscală

În condițiile de acum ar fi nu numai un demers corect din punct de vedere al echității fiscale, dar si absolut necesar în vremuri de mare adversitate. Dacă măsuri de plafonare temporară și compensare a unor facturi, în domeniul energiei, au temei (chiar dacă se poate discuta alcătuirea concretă a acestora), o plafonare a prețurilor la alimente este periculoasă. Riscăm să avem penurie, să încurajăm specula.

Se poate în schimb recurge la vouchere de protecție a cetățenilor foarte vulnerabili, care să le permită acces la alimente de bază. Nu are sens să ajuți pe cei care nu au nevoie, am risipi bani dintr-un buget public oricum sărac. Trebuie să ajutăm fermierii, care să beneficieze de carburanți si fertilizanți la costuri rezonabile.

Agricultura este o ramura vitală, ce privește securitatea alimentară

Masurile, în general, să fie țintite. Este nefondată opinia auzită la unii că statul roman ar fi amenințat de faliment. Drept este că avem buget public fragil si există deficite externe importante. Dar consolidarea bugetară nu este misiune imposibilă.

În plus România face parte din UE și așa cum au dovedit anii 2009-2011, criza de lichiditate, ce putea deveni una de solvabilitate, a fost evitată printr-o corecție macro, bugetară, chiar dacă foarte dureroasă, cu ajutorul primit de la UE și instituții internaționale.

Mai este o teză greșită: că banii din PNRR ar putea finanța deficitul bugetar. Acele resurse ca și fonduri structurale și de coeziune pot sprijini redresarea economiei, reforme, tranziția către energie verde si digitalizarea economiei; pot sprijini balanța de plăți. Sunt însă resurse europene ce pot fi utilizate țintit, în domenii sociale si ajutorarea unor întreprinderi. Am putea imagina ca unele cheltuieli militare, investiții în domeniul de apărare, să intre sub incidența unei reguli speciale, care să le excludă din măsurarea deficitului bugetar. Dar este nevoie de o decizie la nivelul UE în această privință. Oricum, bugetul public al României are nevoie de venituri proprii substanțial mai mari.

Revenind la contextul internațional, situația din Ucraina accentuează alunecarea către blocuri economice și politice – mai concret, între lumea democratică (SUA și UE, alte state democratice), Rusia și China, pe de altă parte; se intră într-un nou război rece, cu o „ordine mondială” mai vagă, cu accentuare a tendinței de de-globalizare, regionalizare de fluxuri comerciale și lanțuri de producție, o competiție aprigă pentru materii prime de bază, metale rare. Multora nu le place să vorbească despre sfere de influențe, dar în lumea reală Realpolitk operează.

Confruntarea economică și geopolitică se va intensifica pe pământ, în spațiu, pe apă

Această confruntare va avea costuri economice, cu exprimare în viața cetățenilor. Atacuri informatice (cyberfare) intră în registrul confruntării. În lumina celor spuse mai sus, PNRR nu trebuie să fie un măr al discordiei politice; el este un sprijin excepțional pentru economia noastră având în vedere timpurile în care trăim. PNRR și celelalte resurse europene ar putea duce investițiile publice la peste 6 la sută din PIB anual. Trebuie să valorificăm mult mai bine resursele naturale (inclusiv țiței și gaz natural – onshore și offshore, hidro, etc.), să ne ocupăm în mod serios de industria agroalimentară autohtonă, să avem rezerve strategice (alimente și combustibil) asigurate – nu numai pentru iarna următoare. Vedem cum iar ajungem la bugetul public. UE trebuie să își reducă dependența energetică față de Rusia, dar nu va fi simplu. Sancțiunile au costuri de ambele parți și nu întâmplător Președintele Biden și lideri europeni spun că apărarea democrației reclamă sacrificii.

www.hotnews.ro

Ultima ora:

ObservatorOvidiu Nahoi: Cei „5D” ai manipulării și dezinformării online. Cum poate răspunde Europa?

PoliticKelemen Hunor: În acest moment, comasarea alegerilor locale şi parlamentare nu este posibilă constituţional

EconomieMarian Năstase: ALRO este al doilea cel mai transparent emitent BET privind raportarea ESG

ExternMarco Badea: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Regatul Unit să trimită avioane de luptă în Ucraina

SocialCsibi Magor: Pentru prima data de cand donez

EvenimenteAndreea Paul: Conferința CDG ”Banii României producătoare – finanțarea economiei private”

CulturaVlad Mixich: Mi s-a întâmplat de câteva ori să trăiesc o emoție foarte specială: gratitudinea de a fi martorul nemijlocit a unei frumuseți unice

EditorialOvidiu Nahoi: Cei „5D” ai manipulării și dezinformării online. Cum poate răspunde Europa?



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe