Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) poate întări colaborarea în privinţa combaterii paradisurilor fiscale, a afirmat, vineri, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, menţionând că sunt de salutat eforturile organizaţiei pentru un regim fiscal internaţional care sa stopeze optimizarea fiscală operată de mari corporaţii în detrimentul bugetelor naţionale.

„Este un privilegiu să pot participa la lansarea acestui studiu OCDE privind Romania. Trăim vremuri extrem de învolburate, dificile, sub povara unei suite de şocuri care au răvăşit economii, dezvoltate şi mai puţin dezvoltate, peste tot în lume. Am în vedere pandemia; şocul preţurilor la energie care a readus în minte stagflaţia de acum câteva decenii şi care este de judecat şi prin prisma tranziţiei către energie „verde”; nu în cele din urmă, contextul geopolitic, cu spectrul unei confruntări militare în imediata vecinătate estică a României. Trăsăturile acestor vremuri sunt ilustrate de teme cheie pe agenda OCDE, ca organizaţie ce promovează practici bune de guvernanţă, economia liberă, care să fie însă ghidată de valori de echitate, incluziune, de o relaţie bună a omului cu natura. S-a văzut că nici societăţile cele mai bogate şi dezvoltate tehnologic nu au fost scutite de mari dificultăţi în a rezista la şocurile evocate mai sus, iar ceea ce numim capital social şi capital politic sunt sever testate. Nu întâmplător, OCDE ca şi alte organizaţii internaţionale specializate, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, BERD, subliniază rolul „încrederii”, trust, în relaţia dintre cei care guvernează şi societate. Unde instituţiile funcţionează mai bine capitalul de încredere se erodează mai puţin şi societatea se poate mobiliza mai uşor în faţa adversităţilor”, a declarat Daniel Dăianu, la Palatul Victoria, la lansarea studiului „Economic Survey of Romania”.

El a menţionat că analiza făcută de experţii OCDE se adaugă altor analize realizate de organisme specializate. Dăianu s-a referit la documente ale Comisiei Europene, care judecă anual evoluţia/convergenta economiei româneşti, sau ale Fondului Monetar, care trec dincolo de ceea ce implică consultările în virtutea articolului 4.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, analizele de după criza financiară globală au ieşit dintr-o paradigma simplificatoare şi au încercat să surprindă mai bine relaţia între organizarea pieţelor, distribuţia puterii pe pieţe, şi inovaţie, repartizarea rezultatelor economice, creştere economică şi distribuţia veniturilor, conduită în afaceri. La toate acestea se adaugă atenţia constantă acordată luptei contra corupţiei şi promovării de practici bune în sectorul public, apărarea statului de drept.

„Este multă analiză solidă în acest studiu privind reducerea decalajelor economice, rolul apartenenţei la UE, funcţionarea pieţelor, politicile publice, sistemul bancar/financiar, locul IMM-urilor în textura economică, dezvoltarea sectorului IT, aspecte sociale şi demografice, îmbătrânirea populaţiei şi problematica sistemului de pensii, discrepanţe economice regionale, problematica coeziunii sociale. Merită să notez o constatare centrală a studiului că, în mai puţin de 20 de ani România a redus decalajul PIB/loc faţă de media din OCDE de la 60% la 30%…iar populaţia ameninţată de sărăcie/excluziune socială a scăzut la 30% in 2020, de la circa 50% în 2010. Sunt multe date în acest studiu ce atestă progrese economice ale României, dar şi minusuri importante – precum în sistemul educaţional şi sănătatea publică. Nu pot în câteva minute să mă refer la toate acestea. Mă rezum numai la câteva aspecte ce privesc mersul economiei româneşti. Astfel, problema balanţei externe, PIB/locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, care a ajuns în jur de 70% din media UE, dar persistă dezechilibre externe majore; deficitul de cont curent a fost în jur de 5% din PIB în 2019 şi în 2020, probabil a trecut de 6% în 2021. În UE sunt puţine economii cu deficite de cont curent semnificative, media OCDE a acestui deficit a fost zero în 2019. Dezechilibrul extern are ca piston principal deficitul bugetar structural la care s-au adăugat efecte ale prociclicităţii politicii bugetare. Dar există şi un deficit de competitivitate”, a spus Daniel Dăianu.

El a menţionat că România are nevoie de investiţii care să îi asigure o plasare mai bună în lanţurile de producţie internaţionale şi care să o ajute să nu fie blocată în capcana venitului mediu, şi, totodată, să permită salarii mai bune, care să atenueze emigraţia forţei de muncă, emigraţia fiind o mare problemă a economiei noastre.

„Raportul OCDE subliniază nevoia de consolidare fiscală, de care depinde sustenabilitatea finanţelor publice. În România nu datoria publică, acum puţin sub 50% din PIB la finele lui 2021, este grija mare, ci deficiul bugetar structural. O ajustare fiscală graduală are sens, mai ales că nu am scăpat de pandemie, iar economia este fragilă inclusiv din cauza şocului preţurilor la energie. Corecţia fiscală are de considerat şi înăsprirea politicilor monetare în lume, ceea ce creşte costul finanţării şi refinanţării. Dar concomitenţa de dobânzi mici, cost al creditului, reducere drastică a deficitului bugetar, inflaţie stopată mâine, cum ar vrea unii, şi creştere economică înaltă este o fantezie! Ca în toate ţările din OCDE, din UE, politica macroeconomică se confruntă cu dileme mari şi miracole nu pot fi făcute. Nu poţi decât să lucrezi cu trade-off-uri dificile, să încerci să limitezi stricăciuni şi dureri. Banca centrală a României nu emite monedă de rezervă şi nici nu îşi poate permite să nu întărească politica monetară, care trebuie să ţină cont şi de paşii făcuţi de Fed, de alte bănci centrale din regiune, de evoluţii pe pieţele monetare în general”, a declarat Daniel Dăianu.

Conform preşedintelui Consiliului Fiscal, deficitul bugetar a fost de 6,7% in 2021, sub cel programat, iar corecţia fermă a deficitului fiscal în anii ce vin este calea de a linişti pieţele financiare.

Acesta susţine că în cazul în care vom valorifica exemplar resursele europene vom putea atenua din impactul contracţionist al consolidării fiscale.

„Inflaţia înaltă este menţionată în studiu, în condiţiile în care îngrijorări proliferează în lume; mă refer la persistenţa ei şi posibilitatea de a fi influenţate aşteptări inflaţioniste, inflaţia de bază. Şi în România şocul preţurilor la energie este cauza de bază, ce conduce la efecte în lanţ. Necazul este accentuat de dereglări în lanţuri de producţie şi de geopolitizarea pieţei energiei. În UE nu există o politică energetică unitară, iar dependenţa de Federaţia Rusă este o mare vulnerabilitate. România trebuie să valorifice în mod inteligent resursele sale pentru a-şi asigura securitatea energetică şi cea alimentară. Schimbarea de climă, ce implică un preţ relativ al energiei mai înalt până se va obţine un portofoliu de resurse reînnoibile, reprezintă în sine un mare şoc, mai ales pentru ţările cu industrii energofage, cu numeroşi cetăţeni cu venituri mici. Aici găsim o raţiune pentru importanţa Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care este subliniată de studiul OCDE, cât şi pentru configuraţia unei tranziţii care să facă acest şoc suportabil economic şi social. Este şi temei pentru măsuri excepţionale luate de Guvern pentru lunile de iarnă având în vedere tensiunile pe care acest şoc le produce în economie, în societate”, a afirmat Daniel Dăianu.

În opinia sa, România are mare nevoie de investiţii publice care să o transforme structural, iar PNRR poate mari PIB-ul potenţial cu circa 1% faţă de media de creştere economică istorică – mai ales că pandemia a erodat PIB-ul potenţial şi sechelele vor dura.

„Analiza OCDE constată ceea ce Consiliul Fiscal deplânge de ani buni, nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii, sub 27% din PIB. Luând OCDE ca reper, din acest punct de vedere suntem foarte jos în clasament, aşa cum suntem şi în UE. Cu venituri atât de joase este foarte dificil să finanţezi în mod adecvat educaţia şi sănătatea, construcţia de infrastructură, să amortizezi şocuri adverse puternice. Iar PNRR nu poate suplini aceasta subfinanţare cronică. Dacă ne gândim la provocările viitorului, ce izvorăsc din schimbarea de climă, din nevoia de a avea o societate mai inclusivă, robustă, înţelegem că nivelul veniturilor fiscale/bugetare este o problemă de securitate naţională. Sunt de salutat eforturile OCDE pentru un regim fiscal internaţional care să stopeze un nefast „race to the bottom”, optimizarea fiscală operată de mari corporaţii în detrimentul bugetelor naţionale, ca şi abuzuri de poziţie dominantă pe piaţă. Aş spune că OCDE poate întări colaborarea în privinţa combaterii paradisurilor fiscale. În fine, OCDE poate face mai mult, în opinia mea, pentru contracararea ameninţărilor hibride, atacuri cibernetice, chiar fake news, pentru reglementarea funcţionarii activelor crypto, ca active speculative, ce ameninţă stabilitatea financiară şi activitatea băncilor centrale. Sper ca România cât mai curând să intre în OCDE”, a mai spus Daniel Dăianu.

Guvernul României a organizat, vineri, evenimentul de lansare a studiului „Economic Survey of Romania”, realizat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Studiul examinează performanţa economică puternică a României din ultimii ani, impactul crizei COVID-19, provocările structurale existente şi conţine capitole dedicate analizei în profunzime a mediului de afaceri şi pieţei muncii din România, cu propuneri de reformă în domenii care ar putea stimula productivitatea şi dinamizarea creşterii economice.

Conform cercetării, se estimează o creştere de 4,5% a PIB-ului României în 2022 şi 2023, după un plus de 6,3% în 2021.

Lansarea raportului are loc în contextul în care Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a decis, în data de 25 ianuarie 2022, deschiderea negocierilor de aderare cu România, pas important prin care ţara noastră se apropie de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, şi anume obţinerea statutului de membru al OCDE.

Cei 38 de membri ai OCDE, dintre care 23 sunt europeni, reprezintă state dezvoltate ce deţin peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.