Esenţial pentru România este să folosească cât mai bine resursele pe care le va obţine, oricare ar fi compromisul la care se vă ajunge privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un articol de opinie semnat pentru Ziarul Financiar.

“Oricare ar fi compromisul la care se va ajunge privind bugetul UE (ce, în oricare dintre variantele pe masă acum, este mult sub o masă critică de bunuri colective), esenţial pentru România este să folosească cât mai bine resursele pe care le va obţine. Dacă nu vom reuşi un pas mare înainte din acest punct de vedere, va fi vina noastră în principal şi vom da apă la moară celor care afirmă că resursele ce ne sunt puse la dispoziţie (cel puţin pe hârtie) sunt suficiente, chiar peste nevoile României. Avem nevoie de instituţii mai puternice (eficiente), de un buget naţional cât mai robust (ceea ce implică venituri fiscale considerabil superioare, ce, între altele, să ajute să decarbonizăm cât mai mult economia), controlul dezechilibrelor, politici publice (inclusiv industriale) deştepte”, declară Daniel Dăianu, citat de Agerpres.

Preşedintele Consiliului Fiscal afirmă că există un impas mare privind bugetul UE pentru exerciţiul 2021-2027, iar a-l pune numai pe seama Brexit-ului este, în largă măsură, o pistă înşelătoare.

“Am făcut parte din Grupul Monti, care, cu mandat din partea Parlamentului European, a Consiliului şi Comisiei, a prezentat un raport în 2017 privind reforma finanţării bugetului UE. Din Grup au făcut parte, între alţii, fostul premier al Italiei, Mario Monti, Kristalina Georgieva (atunci comisar european, acum director general al FMI), Frans Timmermans, Alain Lamassoure, Guy Verhofstadt. Între constatări ale Raportului sunt: resursele bugetului UE, de decenii în jur de 1% PNB (Produsul National Brut)-ul agregat al UE, sunt mult inferioare nevoilor Uniunii, mai ales în lumina noilor ameninţări şi provocări (de securitate, schimbare de climă etc), concurenţei economice globale în domenii ce implică intens inteligenţa artificială, digitalizare, robotizare; este regretabil că în timp s-a accentuat o logică de împărţire a Bugetului de tip tranzacţional (quid pro quo), ce a perpetuat mecanismul rabaturilor (cu debut la intrarea UK în UE); în bugetul UE nu îşi găsesc reflectare adecvată principiile de solidaritate şi adeziune la ceea ce numim ‘bunuri colective’; este necesar că bugetul UE să aibă mai multe resurse proprii. Împotriva spiritului ce a ghidat apariţia sa, de departe prevalează în prezent contribuţii naţionale, ceea ce a favorizat optica îngustă de judecare a utilităţii bugetului comun”, spune Daniel Dăianu.

Dăianu a făcut aceste afirmații în contextul în care europarlamentarul Clotilde Armand a organizat luni, în București, un eveniment cu tema ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul a fost transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Negocierea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 se află în impas după ce liderii celor 27 de state membre ale UE au eșuat să ajungă la un acord la summitul extraordinar organizat joi și vineri la Bruxelles. Astfel, o nouă propunere de buget din partea președintelui Consiliului European, în coordonare cu Comisia Europeană și cu statele membre, precum și un nou summit, sunt așteptate în luna martie.