Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, participă, în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie 2025, în calitate de șef al delegației României, la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO (Samarkand / Uzbekistan / 30 octombrie – 13 noiembrie 2025).

În cadrul Declarației Naționale, susținută sâmbătă, 1 noiembrie 2025, ministrul Daniel David a reafirmat angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susținerii și promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competență: educație, știință, cultură și comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizația și cu statele membre, învățând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securității și sustenabilității, și prin candidatura la alegerile pentru Executive Board (noiembrie 2025).

Mesajul a inclus specific și următoarea viziune asupra educației și științei:

1. Societățile moderne sunt societăți bazate pe cunoaștere.

2. Cunoașterea este generată prin cercetare (știință) și este diseminată prin educație și cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare.

3. Societățile bazate pe cunoaștere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetățeni.

4. Trei vulnerabilități majore amenință astăzi societatea bazată pe cunoaștere (vulnerabilități diagnosticate și abordate curativ și prin Raportul QX):

a. Analfabetismul funcțional permite infiltrarea pseudoștiinței, generând conspirații, abordări extremiste care pun la risc țesutul social și anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potențial mortal al societății bazate pe cunoaștere, un risc de securitate națională. Analfabetismul funcțional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât și indirect (prin procese educațional de calitate).

b. Integrarea „fizic-cyber” și accesibilizarea informațiilor (ex.: prin internet/rețele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluții industriale prin care trece în prezent civilizația noastră, deschid spații atât pentru știință, cât și pentru pseudoștiință. Este important ca știința să fie integrată activ în aceste spații, odată cu blocarea pseudoștiinței, atât prin educației formală, cât și nonformală și informală. Spre exemplu, informațiile devin cunoaștere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educației moderne.

Continuarea, aici.