Restaurație înseamnă și când bați pasul pe loc, atunci când lumea din jur progresează, nu?

De exemplu când limităm discuția referitoare la echitate la subiectul admiterii și nu aducem în discuție și alte rezultate validate ale cerectărilor – de pildă beneficiile (pentru elevi) ale claselor eterogene.

„2.3. Flexibilizarea curriculumului

Flexibilizarea curriculumului se va realiza pe două dimensiuni:

a) prin creşterea proporţiei orelor în curriculumul la dispoziţia şcolii (CDŞ);

b) prin creşterea gradelor de libertate a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei discipline.

Ponderea CDŞ în ansamblul curriculumului va fi de 20% la nivelul învăţământului obligatoriu şi de 33% la nivelul liceului.

Ce anume se va învăţa în 1/5 din orele din învăţământul obligatoriu şi 1/3 din orele de la nivelul liceului se va decide la nivelul fiecărei şcoli, în funcţie de nevoile de învăţare ale copiilor, nu în funcţie de nevoile de normare ale cadrelor didactice. Şcolile vor putea astfel să se centreze pe elev şi pe nevoile comunităţii, dar şi să se diferenţieze în funcţie de oferta de cursuri către beneficiari.

Concomitent, este nevoie de o flexibilizare a curriculumului în interiorul fiecărei discipline. Curriculumul naţional va acoperi doar 75% din orele de predare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. În funcţie de caracteristicile

elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învăţare remedială în cazul copiilor cu probleme, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea celor capabili de performanţe superioare. Pentru prima dată, flexibilizarea curriculară va permite profesorului să realizeze planuri individuale de învăţare pentru fiecare elev.

Flexibilizarea curriculumului va produce individualizarea învăţării.

Termen: 2009-2011”

Document oficial, „Educație și cercetare pentru societatea cunoașterii”, 2009 – în fundamentarea pachetului legislativ.

14 (paisprezece) ani mai târziu în România se introduce în lege „curriculum de specialitate”, o consfințire a CD-ului reglementat până acum doar prin ordin de ministru (din 2009).

b)-ul de mai sus s-a pierdut repede din LEN 1/2011, la primul asalt din 2012. La liceu avem aceleași planuri cadru din 2009, chiar dacă legea s-a modificat in 2011 și-a limitat obligațiile de curriculum „comun”, „național” doar la disciplinele din „trunchiul comun”.

Sunt furioasă, da. Orice interacțiune cu elevi de 13-19 ani este un reminder că elevii, mințile lor, nevoile lor, sunt din ce în ce mai mult în altă parte decât acolo unde vor unii să îi închidă în șabloane perfecte.

V-am pupat, ca să spun așa. Puteți considera textul ca parte din #scoaladeduminică ca poate mă pierd prin păduri și flori de primăvară.