Matei Bogdan

Publicat în 9 decembrie 2020, 19:50 / 1115 elite & idei

+ Editorial • + Observator • diana stafie

de Diana Stafie

Conceptul de standard de viață este in continua schimbare ca urmare a interacțiunii oamenilor cu tehnologia, a schimbărilor demografice si climatice prin care trece planeta dar si a modului in care oamenii se raportează la sănătate. Ne vom uita la toate aceste schimbări prin perspectiva FORESIGHT, introducând mai întâi aceasta disciplina si noțiunea de trenduri; iar ulterior prezentând câteva semnale timpurii si exemple de schimbare pe care noi specialiștii din foresight le avem in vedere.

• Homo Prospectus

Homo Sapiens (“omul înțelept”) este denumirea data speciei noastre. Ce ne face înțelepți? Ce ne diferențiază de alte animale? Au fost propuse diverse răspunsuri: modul de comunicare si cooperare, cultura, faptul ca putem avea un gust rău pentru prădători – dar niciunul nu este unic pentru oameni.

Se pare ca ceea ce distinge cel mai bine specia noastră este conform specialiștilor abilitatea oamenilor de a prospecta viitorul. De la simplu fapt ca verificam prognoza vremii pentru un eveniment viitor pana la plăcuta acțiune de a planifica vacante viitoare. Astfel ca poate un nume mai potrivit ar fi Homo Prospectus[1].

Capacitatea umana de a prospecta (EN. Foresight[2]) este ceea ce ne face înțelepți. Privind spre viitor, în mod conștient și inconștient, este o funcție centrală a creierului nostru, așa cum au descoperit psihologii și experți in neuroștiințe – mai degrabă tardiv, pentru că în secolul trecut majoritatea cercetătorilor au presupus că suntem prizonieri ai trecutului și ai prezentului. Creierul uman permite călătoria in timp. In plus prospectiva ne permite să devenim înțelepți nu doar din propriile experiențe, ci și învățând de la ceilalți. Suntem animale sociale aparte, care trăiesc și lucrează în grupuri foarte mari (uneori cu necunoscuți) si asta pentru că am construit împreună viitorul.

• Foresight

Folosind o analogie, vreau sa va imaginați ca preluați rolul unor generali de armata si aveți dorința de a asigura victoria echipei voastre. Uitând-va pe harta întinsa pe masa, devine clar faptul ca adversarii va pot amenința pozitia in diverse feluri si din diverse locuri. Astfel ca ce faceti este sa pregatiti diferite scenarii si raspunsuri la eventualele atacuri ce ar putea veni ba de aici, ba de aici, ba de aici. Disciplina de foresight faciliteaza gandirea in astfel de alternative strategice. Disciplina a aparut intr-adevar in armata in anii 50, dand nastere ulterior la prima scoala de foresight, L’ecole de prospective. Cativa ani mai tarziu s-au pus si bazele unor institute formale ce se ocupa cu studiul viitorului si al caror prag am avut norocul sa il trec.

Acum imaginati-va aceasta abordare translatata in mediul de business! Asta a facut Shell in anii 70 dupa ce a realizat că întreaga lor planificare strategică considera două ipoteze majore: prima, că resursele de petrol sunt nelimitate și accesibile și a doua, că prețul petrolului va rămâne scăzut. Și astfel, din anii 70, pe lângă planificare strategică tradițională, echipa de la Shell dezvolta și scenarii de viitor în care cele două ipoteze se modificau și își imaginau cum ar putea să se pregatească sau ce strategie să adopte dacă aceste scenarii devin realitate. Timpul a dovedit că OPEC intenționau, de fapt, să își crească prețul petrolului și când criza petrolului din 1973 s-a instalat, Shell a fost pregătită, trecuseră deja printr-un astfel de scenariu. În doi ani, Shell a trecut de la a opta cea mai mare companie petrolieră din lume, la a doua. Iar prin asta validarea disciplinei a fost și mai puternică, au aparut diverse metodologii, companii de consultanta și a intrat și mai mult ca practică în corporații. Iar azi există chiar joburi în acest sens, precum HR Manager la Google, Foresight Strategist la Autodesk.

Viitorul este incert, poate fi influentat prin (in)actiunile noastre si ni se poate arata in diferite feluri. Practica de Foresight nu implica precizie sau preziceri. Ci mai degraba admite si ia in calcul existenta incertitudinilor, ulterior permitand gandirea in alternative strategice si planificarea pentru mai multe posibile moduri in care viitorul ar putea arata.

• Ce intelegem prin trenduri

În urmă cu peste 45 de ani, Igor Ansoff a introdus în lumea de management conceptul de “semnale vagi” (weak signals), referindu-se la acele semnale de schimbare oarecum îndepărtate și nu neapărat legate de ce facem noi azi. Sunt acele evenimente, lucruri care se întâmplă în exteriorul unei organizații despre care nu avem informații complete – poate pentru că sunt încă în desfășurare sau se întâmplă punctual – și al căror impact asupra business-ului e greu de analizat momentan. Detectarea și monitorizarea acestora este importantă pentru a nu fi luat prin surprindere, dar mai ales pentru a identifica potențiale zone de oportunitate și competitivitate. Astăzi practica de “trend scanning” este o activitate importantă în planificarea strategică.

Este important să facem o distincție clară între ce înțelege lumea de business când vorbim de un trend și modul în care folosim acest cuvânt în mod popular. În limbajul uzual, când spunem trend, ne gândim la un fenomen recent, adesea asociat cu ultimele preferințe în muzică sau design. Pentru companii sau instituții, un trend este un nou mod în care se întâmplă lucrurile în lume, care poate fi asociat cu mai multe evenimente care au avut loc în trecut, în contexte și lumi diferite și care indică o posibilă direcție de schimbare viitoare.

Nu e relevant să ne uitam doar la trendurile din România. Este adevărat ca un anumit trend poate fi mai relevant pentru o companie sau cetatenii din Silicon Valley si altul pentru cele/cei din Romania. Și de aceea contextualizarea și ancorarea trendurilor în mediul local este foarte importantă. Însă în lumea globală și conectată în care trăim azi, inovații și idei ce poate fi considerate excentrice, punctuale și relevante doar pentru o anumită țară sau cultură, pot fi adoptate rapid de oameni din toată lumea.

Analiza trendurilor se face la diferite niveluri si uitandu-ne la diferite orizonturi de timp, de la megatrends care ne arata schimbari al nivel de societate, la schimbari la nivel de consumator si industrie (macrotrenduri) pana la exemple concrete ale acestor schimbari (microtrenduri).

• Trenduri relevante pentru calitatea vietii

Atunci când mai multe trenduri converg către o direcție clară de schimbare temporală sau spațială, pe o perioada mai lungă de timp, 5 – 20 de ani, vorbim de un megatrend. Abordam in continuare 5 categorii de megatrenduri relevante, impreuna cu multiple exemple de schimbare si initiative inovative ce ilustreaza aceste trenduri.

1. As dori sa incep cu Dezvoltarile Tehnologice, un megatrend cu impact major si in stransa corelatie cu celelalte megatrenduri. Ne aflam in cadrul celei de a 4 a revolutie industriala. Si revolutiile precedente au venit bieninteles cu mari schimbari de paradigma legate de cum facem lucrurile, insa un element pe care il consider caracteristic prezentei revolutii este faptul ca impacteaza nu numai modul in care oamenii fac lucrurile, dar impacteaza si natura umana.

„A patra revoluție industrială, va schimba nu numai ceea ce facem, ci și cine suntem. Aceasta ne va afecta identitatea personala și toate problemele asociate cu aceasta: perspectiva noastra asupra confidențialitatii, asupra noțiunii de proprietate, modelelor noastre de consum, atentiei pe care o dedicăm muncii și timpului liber, precum și asupra modului în care ne dezvoltăm carierele, ne cultivăm abilitățile, ne întâlnim cu oamenii și relaționam.” (Klaus Schwab[3], Founder and Executive Chairman of the World Economic Forum).

Daca ne gandim la educatie, odata cu raspandirea internetului, cunostintele au devenit disponibile marei majoritati. Aceasta etapa tehnologica a impactat modul in care oamenii se raporteaza la educatie si invatare, rolul unui educator, sursele de informare. In continuare sunt prezentate cateva semnale de miscare:

• Exista din mai 2018 o universitate virtuala adusa la viata cu ajutorul tehnologiei de blockchain. Woolf University [4]este o universitate virtuală ce utilizează Blockchain pentru a reglementa contractele și plățile și a înregistra realizările academice. Creată de un grup de academici de la Oxford, universitatea Woolf s-a dezvoltat în jurul unei aplicații în care tutorii își promoveaza expertiza, iar studentii selecteaza modulele conform interesele și nevoile lor.
• Platforma OpenClassrooms[5] este un exemplu bun de concept de educație online pentru formare profesională, care oferă cursuri în domeniul IT, tehnologie, antreprenoriat și abilități digitale. Cursurile se desfășoară complet online, printr-un mix de resurse video, lectură online, proiecte din viața reală și sesiuni de mentorat individual. Platforma are peste 2 milioane de utilizatori, iar in cursul anului 2018 au ridicat o serie noua de finantare de peste 50 milioane de euro.
• Prin prisma tehnologiei, aspecte ale educatiei se redefinesc. O initiativa ce merita mentionata aici este startupul american PlayVS[6] ce are misiunea de a aduce sporturile electronice (e-sports) in scoli, alaturi de sporturi tradiționale precum baschetul sau fotbalul. Prin intermediul PlayVS, din ianuarie 2020[7] Fortnite, unul dintre cele mai populare jocuri din lume, va fi un sport disponibil in curicula sportiva a scolilor din Statele Unite.

Dezvoltarile tehnologice au insemnat si noi solutii de mobilitate, de la drone si trotinete la masini autonome sau taxiuri zburatoare.

• De exemplu in octombrie 2019 producatorul german de taxiuri zburatoare Volocopter a oferit o demonstratie publica in Singapore. Este relevant de analizat in ce masura diferitele aspecte ale vietii noastre ar putea fi influentate daca o astfel de solutie devine raspandita la scara larga.
• In 2020 Uber Eats va incepe pilotarea livrarilor cu drone[8].

Tehnologia duce si la reimaginarea spatiilor de locuit. Si aici un exemplu bun este imprimarea 3D. Cum ar fi sa locuim intr-o casa sau un oras imprimat prin tehnologia 3D?

• În iunie 2018 primăria orașului olandez Eindhoven a anunțat lansarea proiectului Milestone[9], proiect în cadrul căruia se dorește crearea de locuințe rezidențiale printate 3D. Proiectul, ce se va derula împreună cu Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, a fost creat ca reacție la lipsa, la nivel local, a zidarilor calificați. Casele se vor bucura și de echipări tehnologice avansate, cum ar fi senzori wireless plasați în pereții casei, sisteme de iluminat, încalzire și securitate încorporate. Dezvoltatorul din spatele proiectului anticipează că viitorii clienți ar putea să își dorească personalizarea caselor. Imprimarea 3D este perfectă pentru acest lucru, deoarece poate fi creat aproape orice design imaginabil, eliberând arhitecții de limitările construcției convenționale. Compania a declarat că va începe cu o singură casă cu două dormitoare, apoi va face fiecare casă progresiv mai complexă pentru a testa limitele tehnologiei.
• Un model de inițiativă privind tehnologia 3D lansată la nivel de autorități este 2030 Dubai 3D Printing Strategy[10], un plan lansat în 2016 și care prevede direcțiile necesare pentru a promova Dubai-ul ca un hub specializat în tehnologia 3D.  Focusul acestei strategii este pe 3 industrii: construcții, produse medicale și produse de consum.
• Si daca ar fi sa ne locuim pe Marte in viitor? NASA[11] a inițiat o competiție pentru arhitecți și experți în tehnologie cu scopul de a crea habitate potrivite pentru supraviețuirea oamenilor pe Marte. Structura competitiei a permis NASA să convingă echipele participante să abordeze multe aspecte ale utilizării tehnologiei de imprimare 3D. Pe parcursul competiției au participat peste 60 de echipe, iar NASA a acordat premii în valoare de peste 2 milioane de dolari. În mai 2019 au fost anunțați câștigătorii premiului cel mare, în valoare de 500.000 de dolari. Acesta a fost acordat agenției de design arhitectural și tehnologic AI SpaceFactory. Proiectul creat de ei, “Marsha” poate fi printat 3D cu ajutorul resurselor ce se găsesc deja pe Marte.

• Gradul sporit de urbanizare este un alt megatrend ce influenteaza modul in care ne traim viata si calitatea acesteia. Datele sunt impresionante: în fiecare zi, la nivel global, 180.000 de oameni se mută la oraș. În 2010, aveam 20 de megaorase, orașe cu peste 10 mil de locuitori. Acum avem aproape 50, și asta doar în 10 ani.

În prezent, mai mult de jumătate din populație trăiește în zone urbane și 1,5 milioane de oameni sunt adăugați la populația urbană globală în fiecare săptămână[12]. Această tranziție urbană globală prezintă oportunități semnificative, cu un potențial vast pentru orașele emergente ce își asumă un rol de instrumente de dezvoltare puternice și inclusive. Este de așteptat ca organizațiile publice și private să facă uz de tehnologiile exponențiale și să ia măsuri îndrăznețe pentru redesign-ul mobilității, combaterea izolării sociale, eradicarea poluării, îmbunătățirea accesului la cultură, susținerea economiei locale și reținerea tinerilor talente.

• Mi-a atras atentia o campanie facuta de autoritatile publice ale orasului Helsinki in noiembrie 2019. Acestia au lansat o campanie care promovează capitală Finlandei că destinație ”City-as-a-Service”[13]. Scopul proiectului este de a atrage profesioniști din domeniul tehnologiei la Helsinki în noiembrie pentru Slush, o conferință de tehnologie cu peste 25.000 de participanți și de a îi convinge să rămână să trăiască și să lucreze în oraș. Sub modelul ”City-as-a-Service”, orașul oferă un pachet extins de beneficii atractive,  de la cartierele din Helsinki, saune fierbinți, înot în apă înghețată până la gastronomie și un festival de lasere. În jur de 10 companii de vârf din domeniul tehnologiei susțin această campanie și pun la bătaie diferite joburi pentru profesioniștii din domeniul tehnologiei. Video-ul acestei campanii poate fi vizualizat prin scanarea codului QR cu camera unui telefon mobil.
• Si cand se pune problema iluminarii unui megaoras care ar fi solutiile? De exemplu o luna artificiala, spun chinezii de la Chengdu Aerospace Science and Technology Microelectronics System Research Institute. Ei planuiesc lansarea unui “luni artificiale” în 2020 pentru iluminarea orașului Chengdu. Astfel, se intenționează lansarea unui satelit de iluminare care să “suplinească” iluminatul ce este oferit de luna în timpul nopții. Luminozitatea acestei “luni artificiale” este de 8 ori mai mare decât cea a lunii reale și poate deveni un înlocuitor al luminile stradale. Satelitul va putea lumina o zonă cu un diametru de 10 până la 80 de kilometri, în timp ce domeniul de iluminare precis poate fi controlat la câteva zeci de metri. Testarea satelitului de iluminare a început cu ani în urmă, însă abia acum se consideră că tehnologia necesară a atins un nivel de maturitate necesar.

Pe măsură ce populația urbana crește, comunitățile rurale tind sa rămâne în urmă, dacă nu se vor îmbunătăți infrastructura, conectivitatea și adaptabilitatea acestora la tendințele de schimbare. Dezvoltările tehnologice pot ajuta zonele rurale să devină prospere și durabile. Poate fi o valoare enormă în zonele îndepărtate și rurale, nu doar pentru comunitățile care locuiesc acolo, dar și pentru comunitățile urbane. Acest lucru este dincolo de produse și experiențe; este vorba noi moduri de a ne trai viata și despre transferul și schimbul de cunoștințe și informații.

• Un studiu de caz foarte interesant aici mi se pare conceptul de Taobao Villages dezvoltat de gigantul Alibaba China. China își dorește ca întreaga populație rurală să depășească stadiul de sărăcie până în 2020. Peste 60.000 de companii private, inclusiv gigantul Alibaba, au luat parte la campania inițiată de statul chinez în 2015 în acest sens, denumită „10.000 de companii care ajută 10.000 de sate”.

China este acum cea mai mare piață de comerț electronic din lume. Creșterea comerțului electronic în China a fost determinată în mare măsură de Taobao.com (deținut de gigantul Alibaba), un site web similar cu Amazon.com din SUA. Taobao.com a început prin a oferi un cadru online celor ce își doreau să vândă mărfuri fără un magazin fizic sau un capital mare. Întrucât accesarea site-ului presupunea conexiune la internet, prima generație de vânzători Taobao au fost rezidenți urbani. Însă pe măsură ce internetul a pătruns în zonele rurale, tot mai mulți vânzători din Taobao au apărut în zonele rurale. Aceste sate sunt numite sate Taobao. Primul astfel de sat agricol care a preluat comerțul electronic pe scară largă a fost Satul Dongfeng din orașul Shaji, provincia Jiangsu, unde peste 1.000 de gospodării s-au alăturat economiei digitale, implicându-se în producția de mobilă și vânzarea online a produselor finite. Satele Taobao sunt hub-uri de e-commerce rural care beneficiază de logistica, servicii și instruire din partea companiei Alibaba cu scopul încurajării sătenilor să se angajeze în vânzările online de produse locale. Foarte des, mulți vânzători din același sat vând produse identice sau foarte similare. Apoi rapid, au apărut activități conexe de-a lungul lanțului de aprovizionare a principalelor produse pe care satul le vinde, cum ar fi: proiectarea și întreținerea paginilor web, servicii de transport, servicii financiare, fotografie, procesare video și imagini, consultanță pentru brand și management și servicii juridice.

Pentru a fi desemnat ca un sat Taobao, Alibaba solicită tranzacții anuale totale de comerț electronic de peste 10 milioane de yuani (aproximativ 1,3 milioane de euro) și peste 100 de magazine online situate în sat. Județele sărace din China au înregistrat in 2018 un volum total de vânzări de peste 63 de miliarde de yuani (aproximativ 8 miliarde de euro) pe platformele de comerț electronic deținute de Alibaba.  Povestea satelor Taobao spusă de către World Bank poate fi vizionată dacă scanați codul QR atașat cu camera unui telefonul mobil.

• Sustenabilitatea sau grija fata de planeta este un alt megatrend relevant in contextul discutiei. La nivel global discutiile despre sustenabilitate si modificari climatice sunt din ce in ce mai aprinse. Si asta pentru ca specialistii spun ca mediul inconjurator este din ce in ce mai afectat de industrializare, de consumul nostru, dar si de fenomene meteorologice extreme, de la inundatii la desertificare. Si observam cum oamenii, organizatiile si guvernele isi schimbă atitudinea si comportamentul. E o tendinta cu valoare universala caci se refera la modul cum putem respecta nevoile prezentului fara a compromite capacitatea viitoarelor generatii de a-si satisface propriile nevoi. E o tendinta orientata ascendent, caci constientizarea problemelor de mediu este din ce in ce mai prezenta in randul consumatorilor. Desi sunt influentate de directiile economice globale, consecintele alocarii si consumului de resurse sunt in principal o problema locala strans legata de interesele economice si puterile industriale ale unei tari (de exemplu, mixul tipurilor de energie al unei economii date pentru productia de electricitate).

• Si provocarea ar fi sa contruim locuri sustenabile in care calitatea vietii este propice. Un astfel de loc poate fi noul concept urban Liuzhou Forest City[14] ce este preconizat a se dezvolta pana la sfarsitul lui 2020 in Liuzhou, China. Se doreste a fi o aglomerare urbana autonoma cu impact zero asupra mediului. Liuzhou Forest City va conține mai mult de 40.000 de copaci si aproximativ un milion de plante din peste 100 de specii diferite. Acest oras va avea toate caracteristicile unei asezari complet autonome din punct de vedere energetic: energia geotermala va fi utilizată pentru reglarea temperaturii în interiorul cladirilor si un sistem solar panou integrat va fi instalat pe acoperisuri; legaturile dintre noul centru si orașul Liuzhou vor fi garantate de o cale ferata electrica.

O alta manifestare relevanta aici este legata de poluarea aerului, manifestare ce impacteaza semnificativ calitatea vietii si wellbeing-ul locuitorilor urban cu precadere. Se estimeaza ca 95% din populatie trăieste în zone în care calitatea aerului ambiental (în aer liber) nu este conforma cu recomandarile privind calitatea aerului oferite de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Durata de viata a unui european este redusa in medie cu 2 ani din cauza poluarii aerului[15].

Mentionam mai sus de gradul sporit de urbanizare. Urbanizare presupune cladiri si mai multe, iar realizarea si functionarea cladirilor se estimeaza a fi responsabile pentru 40% din totalul global de emisii de carbon.

• O initiativa interesanta pe care vreau s-o mentionez aici este proiectul cu picturi murale inceput in Bacau[16]. Nu rezolva cauza problemei, insa contribuie la diminuarea efectelor negative. Pentru realizarea acestor picturi se foloseste vopsea Airlite care transforma substantele poluante din aer (precum oxizii de azot si de sulf) in nitrati si nitriti inofensivi care sunt depozitati pe suprafata vopsita, pana cand sunt eliminati de apa de ploaie sau de umiditatea din aer. Vopseaua reduce costurile si consumul de energie ale aparatelor de aer conditionat si reduce emisiile gazelor cu efect de sera, care cauzeaza schimbarile climatice. Practic, are acelasi efect asupra aerului pe care l-ar avea si o padurice de 250 de metri patrati, indepartand 38,5 grame de poluanti la fiecare 12 ore (cantitate corespunzatoare a aproximativ 50 de automobile pe benzina euro 6). In plus, vopseaua impiedica asezarea prafului.

Dezvoltarea sustenabila trebuie sa permita oamenilor să-și satisfacă nevoile de bază și să se bucure de o calitate bună a vieții, insa fără a compromite calitatea vieții generațiilor viitoare.

• Sunt de asemenea schimbari sociale si demografice pe care ar trebui sa le avem in vedere atunci cand ne raportam la calitatea vietii.

Statisticile spun asa: numarul celor ce locuiesc singuri va înregistra o creștere de 128 la sută în perioada 2000-2030 , în timp ce numărul total al celor cu vârsta de peste 60 de ani va ajunge la 807 milioane până în 2030. Mai mult, numărul mediu de copii pe acasă va scadea la nivel mondial, dar in medie durata de viata creste.

Si astfel trebuie vazut cum ne putem asigura ca nu doar traim mai mult, dar traim si bine.

• De exemple, o solutie pe care un designer olandez a propus-o pentru cei ce locuiesc singuri a fost introducerea unor „balcoane sociale”[17]. Acestea puteau fi atasate blocurilor de locuinte si erau concepute in asa fel incat utilizarea lor sa presupuna interactiunea cu vecinii.
• Un exemplu interesant ce vizeaza seniorii vine de la Ikea care in august 2019 a lansat langa Stockholm un pilot de case denumit SilviaBo[18]. Proiectul are la baza unități prefabricate de cherestea si include interioare prietenoase cu cei ce sufera de dementa. SilviBo va avea si spatii comune pentru incurajarea socializarii  si sprijinirea vârstnicilor in a trai independent cat mai mult timp.
• Apartenenta la comunitate ajuta la sporirea calitatii vietii. O sinteza buna a beneficiilor trairii in cadrul unei comunitati este prezentate in cadrul TEDTalk-ul[19] arhitectei Grace Kim. Si un alt proiect interesant propus de Ikea este Urban Village Project[20] care doreste sa catalizeze crearea de comunitati cu membri din diverse generatii.

Un alt aspect ce merita amintit aici este legat de consumul participativ (’sharing economy’), ca mod alternativ de consum. Acesta a fost determinat si de faptul ca s-a produs o schimbare la nivel de valori sociale, noile generatii preferand sa aiba acces la lucruri (ex. muzica, mobilitate) in detrimentul proprietatii. De exemplu in febriarie 2019 Ikea a inceput un proiect pilot prin care inchiriaza mobila[21]. Si este interesant de urmarit ce alte produse pe care momentan marea majoritate le achizitioneaza pentru a le utiliza vor putea fi in viitor accesate, si nu neaparat cumparate.

• Si ultimul megatrend relevant pentru calitatea vietii este determinat de modul in care ne raportam in prezent la sanatate. A fi sanatos nu mai este doar legat de supravietuire, ci tendinta pe car eo observam este ca modul in care oamenii incep sa se raporteze la sanatate este mai extins. Sanatate holistica include sanatate fizica, dar si wellbeing si sanatate psihica.

O arie de preocupare este calitatea somnului. Incepand cu 2019 Marea Britanie a introdus in curicula scolara discutii si recomandari legate de promovarea unor obiceiuri sanatoase prvind odihna elevilor[22]. Sau in India s-a deschis in 2018 o scoala dezvoltata cu misiunea de a ii invata pe copii sa fie fericiti[23].

Studiile arata numeroase efecte nocive ale traiului urban asupra sănătății fizice, inclusiv rate mai mari de boli cardiovasculare și respiratorii[24]. Insa analize mai recente arata ca viața urbană poate avea efecte adverse și asupra sănătății mentale. Riscul de a dezvolta depresie – cea mai răspândită tulburare mentală din lume – este cu 20% mai mare în locuitorii din oraș decât în locuințele din oraș.

• De exemplu 2 spitale mari din Norvegia au recurs deja la adaugarea unor facilitati de ingrijire amplasate in mijlocul unei paduri[25]. Petrecerea timpului in natura ajuta la imbunatatirii starii pacientilor.
• Sau incepand din 2019 doctorii din Canada pot include in recomandarile lor, pe langa medicamente si vizite la muzeu[26]. Initiativa vine ca urmare a numeroaselor studii care atesta faptul ca terapia prin arta ajuta la sanatate mentala si implicit, o calitate a vietii sporite.

Calitatea vietii este semnificativ influentata de catre dezvoltarile tehnologice, schimbarile climatice si demografice sau noua perspectiva prin care ne uitam la sanatate.  Este recomandabil ca atat institutiile, cat si companiile sa ramana alerte la semnale de schimbare si sa dezvolte scenarii care sa ii pregateasca pentru diferitele viitoruri posibile.

---

[1] Homo Prospectus, Martin E. P. Seligman, Roy. F. Baumeister, Peter Railton, Chandra Sripada, 2016

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Foresight

[3] https://en.wikipedia.org/wiki/Klaus_Schwab

[4] https://woolf.university/#/

[5] https://openclassrooms.com/en/

[6] https://www.playvs.com/

[7] https://techcrunch.com/2020/01/22/fortnite-just-officially-became-a-high-school-and-college-sport/

[8] https://techcrunch.com/2019/10/28/heres-what-the-uber-eats-delivery-drone-looks-like/

[9] https://3dprintedhouse.nl/en/project-info/project-milestone/

[10] https://www.dubaifuture.gov.ae/our-initiatives/dubai-3d-printing-strategy/

[11] https://www.nasa.gov/directorates/spacetech/centennial_challenges/3DPHab/index.html

[12] Națiunile Unite, 2014

[13] https://helsinkiasaservice.com/

[14] https://www.stefanoboeriarchitetti.net/en/project/liuzhou-forest-city/

[15] https://www.weforum.org/agenda/2019/04/air-pollution-in-europe-is-reducing-the-average-lifespan-by-2-years

[16] https://www.wall-street.ro/articol/Social/246506/bacaul-orasul-cu-cele-mai-multe-picturi-murale-care-purifica-aerul-din-europa.html#gref

[17] https://www.dezeen.com/2019/01/14/video-social-balconies-edwin-van-capelleveen-mini-living-movie/

[18] https://www.dezeen.com/2019/08/20/ikea-boklok-prefabricated-silviabo-elderly-housing/

[19] https://www.ted.com/talks/grace_kim_how_cohousing_can_make_us_happier_and_live_longer

[20] https://www.urbanvillageproject.com/

[21] https://www.theguardian.com/business/2019/feb/04/kitchen-for-rent-ikea-to-trial-leasing-of-furniture

[22] https://www.pshe-association.org.uk/curriculum-and-resources/resources/sleep-factor-lesson-plans

[23] https://www.independent.co.uk/news/world/asia/chennai-india-riverbend-school-danish-kurani-education-creative-design-vivek-kiran-indira-reddy-a8261991.html

[24] https://www.weforum.org/agenda/2020/02/cities-urban-life-mental-health/

[25] https://www.treehugger.com/health/norwegian-hospitals-add-woodland-cabins-and-forest-play-nature-healing.html

[26] https://www.goodnewsnetwork.org/in-world-first-doctors-are-prescribing-museum-visits/