Proeuropenii au câștigat alegerile locale în majoritatea orașelor din Republica Moldova, primarul în exercițiu al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, obținând al treilea mandat în această funcție, a indicat luni Comisia Electorală din R. Moldova.

Primar al capitalei moldovene începând din 2007, proeuropeanul Dorin Chirtoacă a obținut peste 53% din voturi, în timp ce opozanta sa, Zinaida Greceanîi, circa 46% din sufragii.

”Este o victorie foarte importantă, care semnifică continuarea reformelor proeuropene la Chișinău”, a declarat Dorin Chirtoacă, potrivit postului de televiziune public din Republica Moldova.

La rândul său, Zinaida Greceanîi a apreciat că ”rezultatele sunt departe de realitate” și le-a cerut susținătorilor ei să ”continue lupta”.

În restul țării, proeuropenii au câștigat alegerile în multe localități, potrivit lui Iurie Ciocan, reprezentant al Comisiei Electorale.

Ținând cont de rezultatele din primul tur, partidele proeuropene au câștigat alegerile în 651 de localități, iar cele proruse în 171, dintr-un total de 898. În circa 60 de localități scrutinul a fost câștigat de candidați independenți.

Totuși, candidații proruși au reușit să obțină victoria în unele orașe-cheie ale țării, precum Orhei (centru-est) unde Ilan Shor a fost ales din primul tur.

Acest om de afaceri de 28 de ani este suspectat de justiție că a jucat un rol în dispariția misterioasă a sumei de 1 miliard de dolari (circa o treime din PIB-ul țării) din trei bănci comerciale prezente pe piața din Republica Moldova.

Scandalul a afectat țara cu puțin timp înaintea alegerilor locale, scrutin marcat și de demisia premierului Chiril Gaburici, acuzat că și-a falsificat o diplomă de studii.

”Situația din Moldova rămâne foarte dificilă. Persoanele aflate la putere sunt proeuropene și ele au discreditat ideea de integrare europeană”, a declarat pentru AFP directorul Centrului de studii strategice Politicon, Anatol Țăranu.

Considerată una din cele mai sărace țări din Europa, Republica Moldova a parafat în 2014 un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Decizia a provocat iritarea Rusiei, care menține forțe militare în regiunea separatistă Transnistria, frontalieră cu Ucraina, adaugă AFP.