OraNoua.ro
Publicat în 19 noiembrie 2014, 05:36 / 348 elite & idei

Doru Lionăchescu: „Un preşedinte cu afinităţi de dreapta poate împiedica derapajele economice”

Doru Lionăchescu: „Un preşedinte cu afinităţi de dreapta poate împiedica derapajele economice”

Sursa: www.bursa.ro

*  Cristian Pârvan, AOAR: „Investitorii străini vin în ţara noastră în funcţie de interesele lor, nu de preşedintele ales”
Oamenii de afaceri speră ca alegerea unui nou preşedinte al ţării să se răsfrângă într-o evoluţie economică mai bună, dar subliniază că nu se lasă „îmbătaţi cu apă rece”.
Efectul alegerii unui nou preşedinte în persoana lui Klaus Iohannis este unul pozitiv în mediul de afaceri, potrivit lui Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, care subliniază, însă, că nu trebuie să ne iluzionăm şi să sperăm că va avea loc un miracol în economia noastră.
„Nu cred că este realist să ne aşteptăm la miracole, însă alegerea unui preşedinte cu afinităţi de dreapta este foarte importantă pentru împiedicarea derapajelor care se conturau”, ne-a declarat domnul Lionăchescu.
Economistul consideră că este important ca „noul preşedinte să fie consecvent în apărarea valorilor dreptei şi să pună punct debandadei electorale care a condus la cheltuirea banilor în exces”.
Este foarte interesant personajul în sine, opinează domnia sa, explicând că România a reuşit „să aleagă un minoritar împotriva unui aparat propagandistic”, fapt care ar avea un efect reconfortant atât pentru cancelariile externe, cât şi pentru investitorii străini.
„Prezenţa unei persoane ca Iohannis, cu coordonate de dreapta şi apartenenţă la structurile vestului, produce potenţialilor investitori o linişte generală”, potrivit preşedintelui Capital Partners, care susţine că Iohannis „are o şansă istorică, întrucât i s-a dat un mandat foarte puternic, pe cinci ani”.
Prima aşteptare pe care mediul de afaceri o are de la noul preşedinte Klaus Iohannis, după ce acesta a fost ales în fruntea ţării, este încurajarea investiţiilor străine pe piaţa noastră şi a investiţiilor româneşti pe pieţele din afara ţării, atât în Uniunea Europeană, cât şi în afara ei, ne-a spus analistul economic Ionel Blănculescu.
Domnia sa ne-a declarat: „Noul preşedinte este foarte bine conectat din punct de vedere internaţional şi va putea să contribuie, alături de Guvern, la atragerea investiţiilor”.
Ionel Blănculescu ne-a precizat că toţi potenţialii investitori străini solicită, „în mod unanim”, stimulente, sprijin şi garanţii din partea statului: „Oamenii de afaceri din afara ţării aşteaptă o co-participare a statului la proiectele economice pe care le promovează la noi. În aceeaşi ordine de idei, printr-o conlucrare constructivă, va trebui ca Preşedintele şi Guvernul să readucă în prim plan problematica parteneriatului public-privat, unul dintre instrumentele de bază în construcţia investiţională românească”.
Economistul, care opinează că trebuie să existe o comuniune între Preşedinte şi Guvern, susţine că, „acum, mediul economic este deschis să investească în ţara noastră în condiţiile în care şi statul contribuie cu ceva la dezvoltarea afacerilor”.
Este nevoie ca lupta dintre Preşedinte şi Guvern să înceteze, potrivit domnului Blănculescu, întrucât investitorii urmăresc un mediu politic stabil ca să-şi deschidă afaceri la noi: „Investitorii nu vor instabilitate politică, pentru că aceasta se translatează în impredictibilitate şi instabilitate economică”.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), opinează că investitorii străini vin în ţara noastră în funcţie de interesele lor, nu de preşedintele ales. „Firmele sunt mult prea cinice, gândindu-se doar la profitul lor, ca să ţină cont de preşedinte”, consideră domnul Pârvan, susţinând că societăţile mici vin să investească la noi în funcţie de mediul de afaceri în ansamblu, iar cele mari – în funcţie de strategia pe care o au la nivel global.
Potrivit constituţiei, preşedintele nu are atribuţii directe legate de economie, dar poate genera dezbateri largi pe temele economice foarte mari, cum ar fi reforma sistemului sanitar şi a sectorului asigurărilor, reforma domeniului educaţional etc., consideră Cristian Pârvan, care ne-a precizat: „Preşedintele trebuie să evalueze, să judece, să ofere platforme de dezbatere naţională unde opiniile pertinente şi argumentele să-şi găsească locul astfel încât să avem un cadru legislativ acceptat de societate”.
Noul preşedinte trebuie să pună pe tapet problemele de bază ale societăţii, aspecte care ţin de latura cetăţenească, dar şi ce fel de economie trebuie să avem, ne-a mai spus reprezentantul AOAR.
* Erste Group: „Alegerile prezidenţiale nu vor conduce la o volatilitate crescută pe pieţele financiare interne”
Alegerile prezidenţiale din ţara noastră nu vor conduce la o volatilitate crescută pe pieţele financiare interne, pe termen scurt, potrivit estimărilor făcute de specialiştii din cadrul Erste Bank.
Aceştia atrag atenţia, însă, că prioritatea Guvernului este să realizeze un draft de buget pentru 2015 care să acopere măsurile populiste adoptate înainte de alegeri.
În cadrul unui raport, analiştii Erste Bank precizează: „Pe termen scurt, nu ne aşteptăm la o volatilitate ridicată pe pieţele financiare interne, dar lucrurile se pot modifica în funcţie de schimbările politice care ar putea include chiar şi o redesenare a majorităţii parlamentare în următoarele şase luni, ceea ce ar conduce la alcătuirea unui guvern de o altă culoare politică”.
După primul tur de scrutin, Erste Bank estima că volatilitatea pieţei noastre valutare va creşte, anul viitor.
Deşi specialiştii Erste prognozau un curs mediu de 4,44 lei/euro, pentru 2015, aceştia subliniau că ne vom confrunta cu episoade de volatilitate accentuată ale pieţei, pe fondul schimbării politicii monetare de peste Atlantic, în condiţiile unei posibile întreruperi amicale a relaţiei noastre cu FMI, precum şi ca urmare a măsurilor populiste adoptate în această toamnă, la noi, şi în contextul unei posibile reajustări a puterilor politice din Parlament, după alegerile prezidenţiale. Astfel, riscurile ar fi înclinate către un leu mai slab, în 2015, potrivit unu raport recent al Erste, care subliniază că Banca Centrală va interveni pentru menţinerea cursului în intervalul 4,5-4,6 lei/euro.
În opinia lui Ionel Blănculescu, volatilitatea din piaţa financiară nu este generată neapărat de persoane, ci de fenomene cum ar fi perioadele de criză economică. Domnia sa este de părere că afirmaţiile specialiştilor din cadrul Erste Bank interferează prea mult cu politicul.
Referitor la bugetul ţării noastre, Ionel Blănculescu remarcă faptul că este primul an în care proiectul de buget va trebui întocmit fără contribuţia domnului Gheorghe Gherghina, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), responsabil cu programarea bugetară.
„Mediul de afaceri a pledat dintotdeauna pentru construcţia bugetară multianuală, bazată pe proiecte. Vom vedea dacă noua structură de la MFP responsabilă cu întocmirea bugetului va reuşi să realizeze acest lucru”, ne-a mai spus Ionel Blănculescu.
În ceea ce priveşte aşteptările pe care investitorii le au faţă de viziunea lui Klaus Iohannis asupra mediului economic, domnia sa ne-a declarat: „Dacă viziunea noului preşedinte va cuprinde o asociere a statului român cu o corporaţie, considerând de fapt România corporaţie, şi acest lucru va fi împărtăşit de Guvern, urmând ca şi la nivelul statului să fie respectate principiile de eficienţă corporatistă, care în mediul privat conduc la eficienţă atât pentru acţionari, cât şi pentru salariaţi, şi dacă populaţia ţării noastre va putea să beneficieze de eficienţa conducerii corporatiste a României prin salarii şi pensii mai mari, atunci înseamnă că discutăm despre un pas înainte. Mai mult, dacă această viziune va presupune să se facă totul pentru cheltuirea banilor publici cu maximă responsabilitate, cumpătare şi echilibru, niciodată consumând mai mult decât producem, atunci probabil că vom discuta despre o veritabilă schimbare. Dacă România va funcţiona într-o astfel de viziune, printr-o conlucrare eficientă între Guvern şi Preşedinte, atunci cu certitudine vor fi create condiţiile pentru întoarcerea unei părţi semnificative din românii plecaţi să lucreze în străinătate şi oprirea afluxului de români care pleacă la muncă în afara ţării”.
Economiştii de la Erste Bank consideră că există riscuri în creştere care ar putea împiedica avansul creşterii economice cu 1,8% la nivelul anului, după cum au estimat anterior.
Produsul Intern Brut a avansat cu 1,9%, în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul anterior, şi cu 3,2% faţă de trimestrul al treilea din 2013, rezultatele preconizate de Institutul Naţional de Statistică depăşind estimările Erste (creştere de 1% a PIB, în trimestrul al treilea 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent).
Grupul bancar estimează o rată a inflaţie de 2,1%, pentru 2015, existând, însă, posibilitatea ca aceasta să încetinească la 1,8%, în condiţiile în care preţul barilului de petrol va scădea sub 80 de dolari pentru mai multe trimestre.
Inflaţia anuală s-a situat la nivelul de 1,4% în luna octombrie, ratând ţinta Băncii Naţionale a României de 2,5%, plus/minus un punct procentual.
Erste Bank mai menţionează că relaxarea monetară ar putea continua şi anul viitor, prin reducerea rezervelor minime obligatorii şi a dobânzii cheie, pe fondul scăderii preţului petrolului şi a unui curs stabil leu/euro.
Liderul liberalilor Klaus Iohannis a câştigat cursa pentru prezidenţiale, cu 54,5% din voturi, împotriva premierului Victor Ponta, care a obţinut, la alegerile de duminică, 45,49% din voturi (rezultate obţinute după centralizarea voturilor din 99,07% din secţii, aseară, la închiderea ediţiei).
Programul electoral al lui Klaus Iohannis propune un proiect de ţară construit în jurul unor obiective pe care noul preşedinte a declarat că şi le va asuma în calitate de şef de stat: educaţia ca resursă de performanţă a României; economia liberală: competitivitate şi prosperitate; agricultură performantă şi dezvoltarea satului românesc; infrastructura ca instrument al europenizării României; regionalizarea şi descentralizarea ca vectori ai modernizării; parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate naţională; investiţia în sănătate – o investiţie în viitor; viziunea fiscal-bugetară: regândirea relaţiei dintre stat şi cetăţean; cum răspundem la viitorul sistemului de pensii; reforma instituţiilor politice şi administrative; demografia – o provocare pe termen lung.

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

PoliticSebastian Burduja propune o întâlnire cu părţile implicate în problema gunoiului şi constituirea unui grup de lucru

EconomieBogdan Chiriţoiu: 2020 a fost clar un an diferit; pe ansamblu economia noastră a mers surprinzător de bine

ExternMarco Badea: Moștenirea politică a lui Netanyahu nu va fi o națiune mai sigură, ci o societate israeliană profund fracturată, care trăiește în spatele zidurilor

SocialManuela Catrina: Ne luptam cu birocratia, iar unii cred ca hartia e mai safe

EvenimenteAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

CulturaIonuț Vulpescu: Proiectul pe care l-am inițiat, prin care mi-am propus să rezolv una dintre problemele dificile cu care se confruntă în special muzeele, a devenit lege!

EditorialCorneliu Vișoianu: Voluntarul și Club România după 10 ani | Bogdan Gavrilă, Spiritul Voluntarului care dă, fară să aștepte răsplată ci doar construiește ”Zero-risk” society



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe