Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, consideră necesară cere debirocratizarea modului de absorbție a celor 30,5 mld. euro pentru redresarea României post-COVID-19, în special pentru a facilita accesul mediului privat la bani europeni pentru investiții care pot aduce inovare și dezvoltare în țară.

LIVE Conferința „Împreună în UE: Impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei”

„Există o diferență foarte mare de implementare între politicile clasice ale UE, în special politica agricolă comună și politica de coeziune, și Mecanismul de Redresare și Reziliență. Când vorbesc despre redresare lucrurile stau diferit. În timp ce pentru politica agricolă și politica de coeziune există niște reguli destul de puternic birocratizate, adică construirea de autorități de management, organisme intermediare, pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență există o oarecare flexibilitate pe care statele membre o pot folosi. Aici este marea miză pentru România în ceea ce privește capacitatea de a absorbi resursele respective. Trebuie, astfel, să ne gândim în ce măsură vom folosi instrumente financiare pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a declarat Dragoș Pîslaru, în cadrul dezbaterii online privind impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei, organizată marți de Biroul Parlamentului European în România.

Citiți și Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Acesta a explicat că, în proiectul de regulament eixtsă mențiunea clară că banii din cadrul acestuia ar putea fi folosiți pentru a dezvolta instituții precum Banca Națională de Dezvoltare, pentru a oferi investitorilor din mediul privat acces direct și mai rapid la fondurile europene.

„Aici am putea avea o reformă substanțială a modului în care s-ar desfășura banii europeni, astfel încât antreprenorii care ar dori să beneficieze de un sprijin pentru proiecte inovative sau pur și simplu pentru a dezvolta economia României, s-ar putea duce direct către instituțiile financiare existente, bănci sau fonduri de investiții, fără să mai fie nevoiți să mai urmeze proceduri complicate cu apeluri de la instituții și cu funcționari publici care să le dea acordul pe aplicațiile depuse”, a precizat eurodeputatul.  Prin urmare, a clarificat acesta, am putea avea un sistem prin care antreprenorii s-ar putea duce direct la bănci, ar putea vedea în ce măsură proiectele ar mai avea nevoie de ceva pentru pentru a fi finanțabile, apoi s-ar putea duce la această Bancă Națională de Dezvoltare, care ar putea oferi fie o porțiune de grant, fie un împrumut sau o garanție pentru ca proiectele respective să fie finanțate.

„Ar fi extraordinar să avem o abordare inovativă cu privire la implementarea celor 30,5 miliarde de euro astfel încât să putem vedea în practică o debirocratizare majoră a modului în care fondurile ajung mai ales către sectorul privat. Acest lucru ar trebui să fie o prioritate, iar diferența va fi făcută în mare măsură de sistemele de implementare”, a apreciat Dragoș Pîslaru. 

Totodată, eurodeputatul Renew Europe consideră că Mecanismul de Redresare și Reziliență „nu ar trebui să fie dedicat doar investițiilor publice, ci ar trebui ca sectorul privat să fie parte a redresării pe care România și-o propune”. Pentru acest lucru ar fi nevoie, însă, „de o consultare largă și de un parteneriat cu sectorul privat, fiind de evitat schemele actuale, precum cele tip „elicopter cu bani” în cadrul cărora se aruncă cu bani înspre oricine spune că are nevoie de ei”, a clarificat Pîslaru. 

www.caleaeuropeana.ro