Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, fost co-negociator pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, a explicat luni seară, într-un material publicat pe pagina sa, cum a reușit România să obțină aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, undă verde care a fost dată de Comisia Europeană prin vizita pe care președinta Ursula von der Leyen a efectuat-o la București. (Puteți citi pe larg despre vizita Ursulei von der Leyen la București aici).

“Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții. Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR”, a spus Pîslaru, făcând trimitere și la documentele publicate de Comisia cu prilejul aprobării planului.

Din cele 11 criterii, România a primit 10 calificative de A, doar unul B și niciunul C.

România a obținut calificativul A la cele patru criterii obligatorii.

Astfel, măsurile țin cont de recomandările pe care Comisia Europeană le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European, contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică), investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi, investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă ele, România a obținut încă șase calificative de A pentru următoarele criterii: a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat; nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”); măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung; planul are ținte, obiective și indicatori clari; există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică; planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

“România a obținut un singur calificativ B la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu”, a mai explicat Pîslaru. 

El a indicat că misiunea sa, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stea “cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”.

“Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme! Felicitări echipei de la MIPE coordonată de Cristian Ghinea pentru eforturi!”, a conchis Dragoș Pîslaru.

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

“Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

www.caleaeuropeana.ro