Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) , co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, căruia i-a dedicat „peste 200 de ore de lucru”, transmite că „cel mai mare instrument financiar din istoria UE” se  va concentra pe 6 priorități ale UE existente, cu o atenție specială pentru copii și tineri, pentru a evita o „generație carantinată”, după ce principalele eurodeputații din principalele grupuri politice au ajuns la un consens pe marginea mandatului de negociere cu Comisia Europeană și Consiliul. 

„În calitate de co-raportor al Parlamentului European, vă anunț cu bucurie că am ajuns la un consens cu privire la Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene – 672,5 mld. de euro în total, 30 de mld. de euro pentru România. Cu peste 2100 de amendamente și peste 200 de ore de întâlniri tehnice și politice, cele mai mari grupuri din Parlament (PPE, S&D, Renew și Verzii) au convenit să sprijine textul pe care eu, împreună cu echipa mea, am lucrat intens timp de atâtea luni”, anunță Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook. 

Potrivit acestuia, discuțiile cu omologii săi pe marginea structurii și guvernanței Mecanismului  au pornit de la trei seturi de principii, precum transformarea banilor europeni împrumutați pe piață în reforme și investiții în priorități europene; condiționarea fondurilor europene de angajamente reale; și cheltuirea resurselor disponibile pentru recuperare pe șase priorități ale UE existente, cu atenție specială pentru generația tânără. 

„Dorim ca banii europeni să fie cheltuiți pentru șase priorități ale UE. Am decis să nu reinventăm roata, ci să canalizăm banii de recuperare ai UE către strategiile deja existente (Pactul Verde European, Strategia Digitală, Strategia Industrială și Strategia pentru IMM-uri, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Agenda pentru competențe, Garanția pentru tineri, Garanția pentru copii). Vrem ca MRR să ajute economiile să revină la normal, țările și instituțiile să devină mai rezistente și să căpătăm autonomie strategică. De asemenea, dorim ca MRR să ajute noua generație, să nu avem o „generația carantinată”. Ne-am ținut promisiunea de a avea un procent din MRR pentru această generație – un minim de 7% din MRR este destinat tinerilor, învățării pe termen lung și competențelor necesare pentru piața muncii”, explică eurodeputatul Renew Europe. 

Dragoș Pîslaru mai precizează că există și câteva condiții privind cheltuirea banilor europeni în mod corespunzător. În acest sens, el explică că planurile naționale de redresare pe care le vor prezenta statele membre Comisiei Europene vor trebui să țintă cont de atingerea obiectivelor tranzițiilor ecologică și digitală, de respectarea valorilor fundamentale ale UE și a statului de drept, precum și de recomandările specifice de țară din cadrul Semestrului European.

De asemenea, eurodeputatul a precizat importanța evaluării și monitorizării de către Comisie a planurilor naționale în etapa de elaborare și de implementare, vorbind în acest sens despre crearea unui instrument de asistență tehnică – cerut de Grupul Renew – pentru a ajuta statele membre să-și îmbunătățească planurile de reformă pentru redresare, precum și despre crearea unui tabel public de indicatori pentru ca toată lumea să vadă cum progresează reformele și unde se fac investiții. Acesta din urmă va ajuta OLAF, Curtea de Conturi și Parchetul European în activitatea lor, iar statele membre vor fi „forțate” să utilizeze o singură bază de date pentru informații despre proiecte și beneficiari.

Nu în ultimul rând, eurodeputații consideră că guvernanța Mecanismului de Redresare și Reziliență trebuie să prevadă mijloace de control democratic exercitat și de Parlamentul European, în cooperare cu Comisia, statele membre și alte organisme independente.

„Am dezvoltat rolul Parlamentului European, necesar în guvernarea acestui instrument istoric. Dorim audieri periodice și dialog constant cu reprezentanții statelor membre, Comisia, dar și organisme independente, care vor oferi deputaților o imagine clară a ceea ce se face cu banii de recuperare. De asemenea, aprobarea planurilor naționale va avea nevoie și de acordul Parlamentului. Credem că acest pas va confirma legitimitatea parlamentară, care lipsește de prea mult timp în guvernanța economică a UE. Credem că acest pas se poate face rapid și nu va întârzia prea mult sosirea banilor – vorbim aici de săptămâni, nu luni”, precizează Dragoș Pîslaru. 

Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare, textul va fi supus la vot în Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare pe 9 noiembrie, urmând ca după votul acestora, mandatul să fie anunțat în plenul Parlamentului European, pe 12 noiembrie. Discuțiile cu Consiliul și Comisia vor începe imediat după aceea „și ne pregătim deja pentru negocieri dificile”, precizează Dragoș Pîslaru.

„Regulamentul trebuie să intre în vigoare în ianuarie cel târziu, pentru ca planurile naționale să fie evaluate și pentru ca banii să înceapă să intre în economia statelor membre. Vă asigur că vom avea un mandat puternic și o voce clară, cu care vom apăra solicitările Parlamentului”, sunt asigurările oferite de co-raportorul PE privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

www.caleaeuropeana.ro