România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență pe care Guvernul l-a trimis la Comisia Europeană, se află într-“o săptămână crucială”, iar Bucureștiul trebuie să explice la Bruxelles că are o “voință politică” vis-a-vis de investițiile și reformele propuse prin PNRR, a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro aprobat de instituțiile UE, Pîslaru a prefațat mizele vizitei la Bruxelles a ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, pentru a discuta cu Comisia Europeană toate componentele detaliate ale PNRR pe care Guvernul le-a trimis executivului european. Mai mult, el a precizat că această vizită arată “miza atât de mare” pe care acest plan o are pentru România, subliniind că PNRR-ul propus de țara noastră este singurul care are o componentă mare din punct de vedere al finanțării pentru domeniul transporturilor, fiind necesară explicarea acestor lucruri la Comisia Europeană.

“Este o săptămână crucială pentru partea aceasta de Plan Național de Redresare și Reziliență“, a spus Pîslaru, într-un interviu în care a prezentat pe larg maratonul de întâlniri pe care le-a avut săptămâna trecută cu decidenții și oficialii statului român, inclusiv cu președintele Senatului, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul finanțelor publice sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Administrației Prezidențiale.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fweb.facebook.com%2FCaleaEuropeana%2Fvideos%2F837898423472976%2F&show_text=true&width=560

Întâlnirea cu ministrul Cristian Ghinea “a fost una dintre primele întâlniri pe care le-am avut săptămâna trecută, am fost la minister”, a precizat eurodeputatul.

“Nu întâmplător am vrut să mă întâlnesc pentru că practic se joacă acum ultimele cărți cu privire la pregătirea PNRR. Anunțul pe care eu îl anticipasem încă de duminica trecută era că avansăm bine și am avut confirmarea publică din partea ministrului Ghinea și a Ministerului. Planul are mai multe elemente care practic oglindesc cei șase piloni pe care i-am stabilit la nivel european în regulament. Sunt șase piloni – tranziție verde, tranziție digitală, competitivitate economică, social, coeziune teritorială, reziliență și sănătate și ultimul este pilonul de copii și tineri unde intră componenta de educație. La fiecare din acești piloni avea mai multe componente, pot fi două – trei în funcție de ambiția și reformele pe care România le pregătește. Vestea este că Ministerul a trimis toate componentele extinse către Comisia. Este deja a doua iterație. Prima iterație este un dialog cu privire la ideile pe care Guvernul le avea pe fiecare componentă, acum avem primele lucruri scrise și concrete care îndeplinesc cerințele Comisiei în materie de redactare”, a detaliat europarlamentarul.

Dragoș Pîslaru, care face parte acum din echipa de monitorizare a Parlamentului European privind MRR și PNRR-urile tuturor statelor membre, a spus că etapa acestor discuții dintre Guvernul României, prin MIPE, și Comisia Europeană țin de argumentarea tehnică și de faptul că România trebuie să le  detalieze reformele și investițiile pe care le propune.

“Asta este foarte important pentru că “trebuie să explicăm de ce ne costă cât spunem că o să ne coste, care este gradul de maturitate al proiectelor, în ce stadiu sunt ele, de ce terminăm până în 2026”, a completat el.

În continuare, el a insistat că “timing-ul vizitei lui Cristian Ghinea la Bruxelles nu este deloc întâmplător” având în vedere miza deosebită.

“Ca să obții niște decizii pozitive pe niște lucruri pe care le-ai transmis oficial ajută foarte mult să fii la Bruxelles alături de cei care iau deciziile acestea. Până acum, în negocieri similare, România nu a avut aceste calități de a ști cum funcționează lucrurile în Comisia Europeană. Negocierile erau ceva de genul: noi stăteam acasă și așteptam să vină un funcționar din Comisia Europeană care să ne zică ce îi place și ce nu. Or, Cristian Ghinea exact asta face acum. Preîntâmpină acest lucru prin faptul că are niște întâlniri la nivel de comisari sau de directori generali în care explică că avem o voință politică în România exprimată printr-un vot în Guvern, printr-o negociere în coaliție și că sunt niște lucruri pe care le vrem pentru România pentru că știm și credem că sunt bune”, a declarat acesta.

Dragoș Pîslaru a mai spus că planul României are o specificitate care îl individualizează față de toate celelalte planuri naționale.

“Este singurul plan care are o componentă de infrastructură la dimensiunile pe care le are. Vă readuc aminte: 3,5 miliarde de euro pe infrastructură rutieră, încă 1 miliard de euro pe infrastructură feroviară. Cu o astfel de alocare care se duce spre 15% România iese clar în evidență“, a precizat el.

Întrebat despre necesitatea unei abordări integrate de finanțare prin cele 30 miliarde de euro disponibile prin PNRR și celelalte aproximativ 50 de miliarde de euro din CFM 2021-2027, Pîslaru a răspuns: “Logica este că componentele din masterplan care ar dura mai mult de 2026 vor fi finanțate cu predilecție din Cadrul Financiar Multianual, în timp ce componentele pe care chiar reușim să le terminăm până în 2026 le putem finanța prin PNRR”. 

“Anumite segmente care pot fi terminate, intenția ar fi să fie finanțate prin PNRR. Ca să închei această idee, dacă aș fi un funcționar public la Bruxelles care primește planuri pe componenta de transport de la mai multe state membre, m-aș gândi cumva în medie, dar vine România cu o chestie complet diferită. Prima tentație ar fi să întreb de ce vrea atât de mulți bani pe componenta de transport. Aici este o chestiune clară de voință politică și de prioritate națională. Noi am rămas în urmă față de Uniunea Europeană la infrastructura de transport și trebuie să avem puterea și influența de a cere ceea ce avem nevoie. Este foarte simplu, iar aceasta nu este o negociere tehnică. Norocul este că avem un comisar pe transport (n.r. – Adina Vălean) care ne-a creat un pic de cadru favorabil pentru cererea asta. Încep să se alinieze lucrurile: Parlament, Comisie, guvern național deci Consiliu. Eu cred că sunt motive de optimism”, a mai adăugat europarlamentarul USR PLUS & Renew Europe.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), lansat în dezbatere publică luna trecută, cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);