România va încasa 3,8 miliarde de euro prefinanțare din planul național de redresare și reziliență (PNRR), potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană, a anunțat vineri eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență.

„În ultima versiune a înțelegerii cu Comisia Europeană, România a decis să angajeze și împrumuturile, avantajul fiind că va putea beneficia de 13% din întreaga valoare alocată țării de 29 miliarde de euro. Prin urmare, în acest an vom încasa 3,8 miliarde de euro prefinanțare, o injecție masivă de capital, care trebuie însă folosită judicios și eficient pentru investițiile și reformele aprobate”, a anunțat eurodeputatul Renew Europe.

Acesta a mai spus că „informal, PNRR este în acest moment un plan deja aprobat”, a cărui dată de lansare „coincide, de obicei, cu anunțul unei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în țara respectivă”. Aceasta va veni în România pe data de 27 septembrie.

Astfel, începând cu acest moment, în calitate de co-raportor și membru în grupul de lucru de monitorizare al Parlamentului European pentru implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, Dragoș Pîslaru precizează că va urmări „modul în care planul nostru aprobat este și respectat”.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European.

„Faptul că am putut să aduc României șansa de a accesa aproape 30 de miliarde de euro este un motiv de mare mândrie pentru mine și am negociat acest program cu gândul la ce nevoi avem, atât pentru a remedia ceea ce nu s-a realizat în ultimii 30 de ani, cât și moduri în care putem avea proiecte de avangardă”, a afirmat acesta.

Eurodeputatul consideră că avem „un PNRR util și bun pentru România”. 

„Un PNRR muncit, complex, care prin cele aproape 30 de miliarde poate rezolva multe din problemele actuale ale României. Fiecare minister a adus proiecte și idei, îndeplinind obiectivele și țintele necesare pentru a primi finanțarea. Sunt măsuri necesare, măsuri importante, măsuri prevăzute în recomandările specifice de țară ale Comisiei”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 19 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia și Malta.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie. CID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie. 

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele patru operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 54 miliarde de euro.

www.caleaeuropeana.ro