Matei Bogdan
Publicat în 12 ianuarie 2022, 11:50 / 60 elite & idei

Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea au lansat platforma Monitor PNRR în România, alături de primul raport de analiză privind atingerea obiectivelor de redresare

Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea au lansat platforma Monitor PNRR în România, alături de primul raport de analiză privind atingerea obiectivelor de redresare

Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe, co-raportorul Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și implementarea PNRR la nivel european, și Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR, fost ministru, care a coordonat elaborarea PNRR, au lansat luni, 10 ianuarie, proiectul „MonitorPNRR”, instrument prin care sunt urmărite pas cu pas și diagnosticate pentru implementare corectă jaloanele și țintele din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

La evenimentul de lansare a platformei MonitorPNRR au participat și Corina Atanasiu, fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu o analiză a situației pe domeniul Educației din perspectiva obiectivelor cuprinse în PNRR, și Dragoș Neacșu, vicepreședinte „O Țară ca Afară”, membru în boardul fundației Romanian Business Leaders, cu o perspectivă a mediului de afaceri raportat la obiectivele cuprinse în PNRR.

La nivel european, Comisia Europeană a lansat Scoreboard-ul de Redresare și Reziliență, un tablou de bord virtual care oferă toate informațiile necesare despre PNRR-urile europene. În plus, Parlamentul European are un grup de lucru și un raport dedicat implementării PNRR-urilor, pentru a se asigura că guvernele își fac datoria față de cetățeni.

Citiți și Cetățenii UE pot urmări online stadiul Planurilor de Redresare și Reziliență pe noua platformă lansată de CE

Proiectul Monitor PNRR, lansat cu sprijinul Parlamentului European, prin grupul Renew Europe, construiește pe baza acestor inițiative și oferă în permieră în România o platformă publică interactivă de monitorizare, asistență și consultare a progresului implementării PNRR.

Transparența și cheltuirea eficientă a fondurilor europene sunt principii de bază ale grupului politic european Renew Europe.

Pe platforma online Monitor PNRR sunt evidențiate în mod transparent jaloanele și țintele PNRR, cu termenele aferente și analiza reală a îndeplinirii acestora. Vor fi publicate periodic aici analize elaborate despre reformele/țintele esențiale din PNRR.

MonitorPNRR oferă de asemenea un motor de căutare complex, în PNRR, pe diferite niveluri și detalii, astfel încât oricine poate afla simplu și eficient informațiile care îl interesează.

Salut lansarea platformei MonitorPNRR, un instrument care integrează competența și profesionalismul celor care au contribuit la crearea unei oportunități unice la nivel european și în România. USR a dus acest proiect de la început, datorită eforturilor europarlamentarilor USR de a crea această șansă la nivel european, până la final, când miniștrii USR au elaborat PNRR în timpul guvernării. Acum ne dorim ca, prin eforturile noastre, să ne asigurăm că PNRR va fi implementat în interesul românilor și de aceea vom oferi transparență deplină în monitorizarea acestui program crucial pentru modernizarea României”, a spus Dacian Cioloș, președinte USR.

Planul Național de Redresare și Reziliență nu este al unui guvern. Este al cetățenilor. PNRR este planul nostru de țară, este o șansă istorică pentru repararea României și plasarea ei între statele moderne ale Europei. În ciuda numeroaselor acțiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambițiilor și de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare, deoarece românii își doresc să îl vadă transformat în realitate. Iar pentru asta, avem nevoie de o monitorizare obiectivă, transparentă, detaliată a modului în care PNRR trece de pe hârtie în concret. Avem nevoie de un Monitor PNRR” a spus Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe.

PNRR este acum un șantier în organizare. Jaloanele stabilite pentru 31 decembrie 2021 erau măsuri de organizare a șantierului. Considerăm că, din cele 21 de jaloane, 13 sunt îndeplinite complet, restul sunt în întârziere sau sunt sunt îndeplinite formal, însă defectuos. Guvernul a făcut eforturi pe ultima sută de metri, unele măsuri trebuie însă reconsiderate. Tot ce nu este îndeplinit acum – sau e doar bifat și are probleme de fond – poate pune în pericol reformele și investițiile următoare. De astăzi, publicul din România are la îndemână un instrument unde poate căuta toate jaloanele și țintele, pe domenii, pe cuvinte cheie, împreună cu stadiul lor la zi”, a spus Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR.

De asemenea, a fost lansat și primul raport de analiză – „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranșă de jaloane PNRR – Ce se schimbă, dincolo de bifat?”.

O dată la 3 luni, echipa #MonitorPNRR va publica raportul „Buletinul de Sănătate PNRR„. Mai mult, ori de câte ori va fi necesar, vor fi publicate Alerte privind situația PNRR, care pot include avertismente legate de calendarul de implementare sau de conținu­tul măsurilor care urmează să fie adoptate de către autorități.

Primul raport de analiză: Ce se schimbă, dincolo de bifat?

Odată cu platforma online, a fost publicat și primul raport de analiză – „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranșă de jaloane PNRR – Ce se schimbă, dincolo de bifat?”. El include analiza pe fiecare dintre cele 21 de jaloane și ținte, cu accent pe cele problematice. Diagnostice detaliate se găsesc și în platforma de monitorizare, la paginile dedicate jaloanelor/țintelor.

Concluziile principale arată că, din cele 21 de jaloane și ținte care au avut ca termen limită data de 31 decembrie 2021, situația în acest moment este următoarea:

  • 13 sunt îndeplinite în mod real pe formă și pe fond (fiind marcate pe website cu culoarea verde);
  • patru sunt în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp. Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare (culoarea galben);
  • două sunt întârziate sau cu risc de a depăși termenul prevăzut (culoarea portocaliu);
  • două sunt blocate. Măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerințele din PNRR (culoarea roșu).

Spre exemplu:

Jalonul privind Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea Planului de acțiune privind dezvoltarea infrastructurii feroviare (adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021) – este marcat cu roșu.

Explicația, pe scurt:

Programul de acțiune adoptat în decembrie 2021 contrazice și ce scrie în Strategia pe care teoretic o aplică, și ceea ce a fost negociat pentru PNRR. „Și, de fapt, Planul revine la o logică greșită de excludere de facto a fondurilor europene la plata lucrărilor de întreținere. Și, cel mai șocant, identifică doar 6% din necesarul de finanțare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (Tabelul 6 din Program; fonduri necesare – 6203 mil lei, fonduri alocate – 374 mil lei), ignorând fondurile din PNRR ca sursă de finanțare (pe lângă o planificată subfinanțare de la bugetul național).” – se arată în Raport.

Jalonul privind „Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit” – este marcat cu roșu.

Explicația, pe scurt:

În mecanismul de implementare a PNRR, inclus în PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era cel care aplică sancțiuni (pentru că Autoritatea de Audit nu are în atribuții legale proprii, iar Curtea de Conturi nu e prinsă în PNRR, întrucât Comisia a insistat pentru Autoritatea de Audit).

Acest rol revenea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în forma de OUG pusă în dezbatere publică. Ulterior, prevederea a fost scoasă în ședința de guvern.

În acest moment, nu avem un sistem care se închide în forma audit – constatare – sancționare. Problema poate fi rezolvată în Parlament, dacă se adaugă articolul eliminat în guvern.


Guvernul a aprobat pe 12 decembrie, prin ordonanță de urgență, Acordul de împrumut între Comisia Europeană și România, prin care țara noastră va beneficia de 14,94 miliarde euro, din cei aproximativ 29 de miliarde euro disponibili prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aprobarea acestui acord va facilita disponibilizarea unei prefinanțări de 1,94 miliarde de euro.

Perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026. Sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe.

Intrarea în vigoare a Acordului și plata tranșei de prefinanțare vor completa prima tranșă de granturi din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, care a fost plătită României la începutul lunii decembrie.

Amintim că Guvernul României a adoptat în urmă cu două săptămâni și ordonanța de urgență care reglementează cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea acestui act normativ permitea nceperea implementării PNRR și reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este „axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Ultima ora:

ObservatorBarbu Mateescu: România e scrisă de ceilalți

PoliticSebastian Burduja: Pe 15 februarie românii vor marca în fiecare an Ziua Națională a Lecturii.

EconomieGruia Stoica: ”Ne concentrăm și pe finalizarea proiectului rezidențial din Pipera, pe un teren de 10.367 de metri pătrați”

ExternRobert Lupițu: Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

SocialBarbu Mateescu: România e scrisă de ceilalți

EvenimenteRemus Pricopie: “Dezechilibrul de gen afectează calitatea guvernării”

CulturaGeorge Maior: Între „Don’t Look Up” şi Francis Drake

EditorialAlina Bârgăoanu: „Fake news” nu înseamnă jurnalism



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe