E.S. Ambasador Han Chunlin: Discurs la lansarea celui de-al optulea volum al seriei Caiete documentare, intitulat „Identitate și cultură” de editura Club România
Discursul ambasadorului Han Chunlin la lansarea celui de-al optulea volum al seriei Caiete documentare, intitulat „Identitate și cultură” de editura Club România
Bună ziua, dragi specialiști, doamnelor și domnilor!
Este o plăcere pentru mine să fiu invitat la evenimentul de lansare de astăzi. În calitate de colaborator, aș vrea să-mi exprim aprecierea față de editura Club România pentru că a ales „Identitate și cultură” ca temă principală a acestui volum. În zilele de astăzi, întrucât lumea trece printr-o perioadă de turbulențe și schimbări, susținem respectul și egalitatea drept principii ce ne definesc, discutăm despre diferența și diversitatea identităților și a culturilor din perspectiva comunicării interculturale, și căutăm asemănarea și incluziunea acestora, în scopul promovării respectul mutual, înțelegerea reciprocă și eliminarea neînțelegerilor, a barierelor, a prejudecăților și mai mult decât atât, a conflictelor dintre diverse țări și popoare, care au un rol extrem de semnificativ.
Când discutăm despre „Identitate și cultură” într-un context global, primele întrebări care îmi vin în mintea sunt: „Cine suntem?”, „De ce China?”, și care este trecutul, prezentul și viitorul civilizației chineze?, cum alegem să intrăm în contact cu țările din întreaga lume?. Despre aceste lucruri vom vorbi astăzi, punând accent pe „valoarea și semnificația civilizației chineze la nivel mondial în această eră”.
Mai întâi, „Cine suntem noi? „, „De ce China? „. Un popor, o țară trebuie întâi de toate să știe cine este, de unde provine, unde vrea să ajungă. Civilizația chineză, cu o istorie de peste cinci mii de ani, a persistat, a rezistat trecerii ireversibile a timpului. De-a lungul procesului său îndelungat de evoluție, s-a conturat un sistem distinct de valori, un conținut cultural și caracteristici spirituale prin intermediul cărora chinezii privesc lumea, societatea și viața. Acestea reprezintă trăsăturile fundamentale care ne deosebesc de alte țări și popoare. De exemplu, în cultura chineză, se pune accentul pe ideea că lumea ar trebui să fie un loc pentru toți. Această filozofie se reflectă în reușita Chinei în campania de eradicare a sărăciei, în realizarea construirii în mod corespunzător a unei societăți cu viață decentă. De asemenea, se manifestă în promovarea unei „modernizări în stil chinezesc”, care contribuie la dezvoltarea și prosperitatea globală. Această filozofie se reflectă, în același timp, în inițiativa de construire a unei comunități cu un viitor comun, în contribuția adusă la cauza nobilă a păcii și a dezvoltării umane. În cultura chineză, se subliniază conceptul de armonie și unitate, ideea unei mari uniuni în care toate națiunile sunt o familie. China este o țară multietnică, compusă din 56 de grupuri etnice care conviețuiesc armonios și unit, formând o comunitate națiunii chineze în care „tu ești o parte din mine iar eu sunt o parte din tine”. Civilizația chineză subliniază spiritul de reformă prin expresia „deși Zhou este o țară veche, misiunea său este să inoveze pentru viitor”. Această zicală provine din Cartea Cântecelor, datând din secolul al VI-lea î.Hr. și relatează povestea regelui Wen al dinastiei Zhou, care, într-un mic stat izolat, a inițiat reforme, a renunțat la practicile vechi și a lucrat asiduu pentru a guverna. În epoca modernă, China, ghidată de spiritul reformei și al deschiderii, a realizat salturi istorice în care a obținut independența mai întâi, apoi a devenit prosperă, și acum este puternică. Civilizația chineză pune accentul pe ideologia diplomatică de a fi aproape de cei binevoitori și a fi prietenos cu vecinii pentru a întreține relații armonioase cu toate națiunile. Națiunea chineză a susținut din vremuri stravechi virtuțile de bunăvoință și iubire universală, pledând pentru urmărirea unei credințe conform căreia „O persoană morală nu va fi niciodată singură, și cu siguranță există oameni care să-l însoțească”, și urmând principiul „urmărirea simultană dreptatea și interesele, având dreptatea având prioritate”. Intrând într-o nouă eră, China a formulat noi concepte precum construirea unor relații internaționale de tip nou, a unor valori comune pentru întreaga umanitate, Inițiativa „Belt and Road”, Inițiativa Dezvoltării Globale, a Securității Globale, a Civilizației Globale etc. China promovează concepte esențiale precum conceptul de guvernare globală, viziunea corectă asupra dreptății și intereselor, cele de siguranță, de dezvoltare, de cooperare și dezvoltare ecologică, depunând eforturi neîntrerupte pentru a contribui la construirea unei lumi caracterizate prin pace, siguranță universală, prosperitate comună, deschidere și incluziune, precum și un mediu curat și frumos.
În cadrul sistemului de valori al civilizației chineze, gândurile și conceptele, atât din trecut, cât și din prezent, au caracteristicile distincte ale națiunii, și păstrează o valoare temporală care nu se estompează niciodată. Aceste gânduri și concepte nu numai că evoluează în concordanță cu trecerea timpului și schimbările epocii, ci au și o continuitate și o stabilitate aparte. Continuitatea civilizației chineze determină fundamental faptul că națiunea chineză își va urma inevitabil propria ei cale; inovația civilizației chineze determină fundamental spiritul progresiv de a rămâne fidel principiilor dar nu conservator, de a respecta tradițiile fără a se agăța de ele; unitatea civilizației chineze determină fundamental faptul că toate etniile națiunii chineze se contopesc într-una singură, chiar și atunci când se confruntă cu obstacole majore, rămânând unite cu fermitate. Aceasta stabilește credința comună că teritoriul nu poate fi despicat, statul nu poate fi tulburat, națiunea nu poate fi dezmembrată și civilizația nu poate fi întreruptă, stabilind că unitatea țării este întotdeauna un interes fundamental al Chinei și că un stat puternic și unit este esențial pentru destinul tuturor grupurilor etnice. Incluziunea civilizației chineze determină fundamental direcția istorică a acesteia spre interacțiune și fuziune dintre diversele grupuri etnice, stabilind o armonie între diferitele credințe religioase din China și conturând deschiderea și bunăvoința culturii chineze către toate civilizațiile lumii; caracterul pașnic al Chinei determină fundamental faptul că va fi întotdeauna un susținător al păcii mondiale, un colaborator pentru dezvoltare globală, și un apărător al ordinii mondiale; stabilește că vom căuta în mod constant interacțiunea și învățarea reciprocă între civilizații fără a promova hegemonia culturală, că nu ne vom impune propriile valori și propriul sistem politic altora, că vom susține cooperarea și vom respinge confruntarea, că nu vom forma „cercuri” care să funcționeze pe baza sintagmei „uniți împotriva celor diferiți „.
Civilizația chineză s-a dezvoltat pe pământul grandios al Chinei, și a fost rezultatul schimburilor continue, o îmbinare cu alte civilizații. Luând Drumul Mătăsii drept exemplu, în jurul anului 140 î.Hr., Zhang Qian din dinastia Han a deschis o rută est-vest, realizând o „călătorie de săpare”. În perioada dinastiilor Tang, Song și Yuan, Drumul Mătăsii terestru și maritim s-au dezvoltat în mod simultan, devenind o rută comercială importantă care conecta estul și vestul. La începutul secolului al XV-lea, în timpul dinastiei Ming, Zheng He a efectuat șapte călătorii maritime îndepărtate, promovând comerțul pe Drumul Maritim al Mătăsii. De-a lungul timpului, Vechiul Drum al Mătăsii a fost ca o „arteră mare” care a traversat bazinul fluviilor Nil, Tigru și Eufrat, bazinul fluviilor Indus și Gange, bazinul fluviilor Huang He și Yangtze, tărâmurile de origine ale civilizațiilor egiptene, babiloniene, indiene și chineze, tărâmurile unde se adunau credincioșii budismului, creștinismului și islamului, și locurile unde locuiesc popoarele de culori și culturi diverse. Prin Drumul Mătăsii, civilizația chineză s-a înfrățit cu alte civilizații, creând un spirit al Drumului caracterizat prin pace și cooperare, deschidere și incluziune, învățare reciprocă și beneficiu comun, având un impact pozitiv asupra transmiterii și dezvoltării civilizației chineze.
Spiritul Drumului Mătăsii traversează timpul, transmițându-se de la o generație la alta; are rădăcini puternice și este îndreptat spre viitor. România, cunoscută și drept „Perla Mării Negre”, se află în punctul de vărsare al fluviului Dunărea și este situată pe Drumul Vechi al Mătăsii, conectând civilizațiile estului și vestului. Istoria și cultura României sunt bogate și complexe, cu civilizații precum dacii și romanii, care s-au intersectat și au evoluat împreună, iar elemente culturale precum limbajul, arhitectura și meșteșugurile au fost influențate de multiplele popoare învecinate. Civilizația românească este, de asemenea, o perlă strălucitoare forjată din interacțiunile și îmbinările cu alte civilizații. Interacțiunea dintre civilizația chineză și cea românească merită, de asemenea, menționată. Conform descoperirilor arheologice, ceramica colorată din Cucuteni, reprezentativă pentru România, prezintă asemănări remarcabile cu ceramica din Yangshao din China. Aceasta a fost numită „geamăn cultural” de către mass-media. În secolul al XVII-lea, Nicolae Milescu, după ce a explorat vechea civilizație chineză, a scris „Jurnal de călătorie în China”, unde dă câteva detalii despre istoria, geografia, politica și aspect militar, economia și cultura, știința și tehnologia din China, precum și despre obiceiurile și tradițiile locuitorilor. Prin această lucrare, a contribuit la înțelegerea Chinei în România și în întreaga Europă, stabilind un exemplu notabil pentru schimburile culturale chino-română
Cultura chineză și civilizația românească, în continua lor dezvoltare prin moștenire și inovație și în procesul de a îmbrățișa diversitatea, rămân comori strălucitoare în tezaurul cultural mondial, constituind componente importante ale civilizației umane. În China, există o vorbă frecventă: „Când oamenii sunt uniți, pot mișca munții din loc”. China este dispusă să colaboreze cu țări din întreaga lume, inclusiv România, pentru a promova schimburile culturale și învățarea reciprocă între civilizații, pentru a susține progresul civilizației umane și pentru a contribui împreună cu energie pozitivă la pacea și dezvoltarea mondială și la scrierea unui nou capitol al modernizării societății umane. Vă mulțumesc!
Ultima ora:
ObservatorKlaus Iohannis: La Paris a fost scrisă o nouă pagină de istorie pentru sportul românesc. Onorăm astăzi, în numele statului român, reuşitele remarcabile obţinute de sportivi, contribuţia antrenorilor şi implicarea asiduă a celor de la Misiunea Olimpică
PoliticKlaus Iohannis: La Paris a fost scrisă o nouă pagină de istorie pentru sportul românesc. Onorăm astăzi, în numele statului român, reuşitele remarcabile obţinute de sportivi, contribuţia antrenorilor şi implicarea asiduă a celor de la Misiunea Olimpică
EconomieRamona Jurubiță: Consiliul Investitorilor Străini cu privire la Ordonanța de Urgență care introduce o nouă amnistie fiscală
ExternLuca Niculescu: In această primăvară, România a trecut prin cinci examene finale in fața unor comitete OCDE, le-am trecut cu bine
SocialLigia Deca: Măsurile de prevenţie a violenţei şi a consumului de substanţe interzise, priorităţi în noul an școlar
EvenimenteAndreea Negru: Am avut plăcerea de a participa la Forumul Pieței de Capital
EditorialAlexandru Grumaz: Nevoia unei strategii a victoriei în Ucraina!
CulturaCristina Popescu: Municipiul Cluj-Napoca, 1900 de ani de atestare documentară
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe