Cel de-al 8-lea volum al Seriei Caiete Documentare Club România, intitulat „Identitate și Cultură. Național, European, Universal” se va lansa joi, 16 noiembrie, începând cu ora 18.00 la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”- Salonul „Carol I”, în cadrul unui eveniment special care va reuni contributorii și comunitatea Club România.

Volumul, în coordonarea lui Marius Stoian, Ionuț Vulpescu și Mireille Rădoi cuprinde două intervenții speciale din partea a doi mari gânditori globali: Francys Fukuyama și Thierry de Montbrial și își propune să aducă în dezbaterea publică un mesaj puternic, cu valoare de semnal de alarmă referitor la pericolul erodării democrației liberale sub asaltul a numeroase forțe care se potențează reciproc și întețesc o stare de conflict atât în interiorul statelor, cât și în relațiile din arena internațională.

În acest context, coordonatorii împreună cu autorii explorează pe un palier amplu conceptul de „identitate” pe care îl expun din diferite unghiuri-identitate personală, națională, europeană, globală și potențialul acestui construct de a fi instrumentat ca pârghie de distrugere a coagulării sociale și a ordinii internaționale bazate pe principii liberale.

Primul este un geo-conflict între democrații (societățile deschise) și regimurile autoritate. Este inevitabil să ne propunem un anumit tip de ajustare a liberalismului pentru a-l menține rezonabil deschis prin ideea de compromis doctrinar. Pe al doilea palier, observăm că în interiorul democrațiilor liberale există conflicte interne ce par azi ireductibile sub forma războaielor culturale în amplificare și care slăbesc capacitatea de proiecție în exterior a acestor democrații. Pe al treilea palier avem intervenția în disuasiune a regimurilor autoritare în interiorul regimurilor societăților liberale.

Combinate, aceste elemente pun, cum spuneam, democrațiile planetei la grea încercare„, explică Marius Stoian, unul dintre coordonatori.

Astfel, demersul editorial  încearcă  un răspuns la întrebarea: „cum pot contribui cultura și civilizația la armonizarea identităților-individuale, naționale, europene și globale, prin numitor comun și diferență specifică (complementaritate) în vederea menținerii /recuperării unei atmosfere democratice, deschise schimbului de idei?”

„În acest volum, oferim consistente repere pentru a înțelege problemele identitare și culturale, luând act că pe de-o parte, abordarea nu ia în calcul considerentele economice, iar pe de altă parte, funcție de context, traducerea termenului „cultură” are în vedere nu numai „producția culturală artistică”, ci și cultura ca sistem valoric și civilizațional. Este un demers dificil, extrem de dificil de a găsi compromisul rezonabil și conținutul platformei de consens minimal.

Ne-am propus doar să deschidem o discuție și niște posibile piste de urmărit.

Mult mai neprofitabil este ca la nivel de societate să luăm poziția brace și să așteptăm impactul fatal.

Care sunt „părțile de cultură” care pot crea armonie și cum putem demonstra că problema identității este una fals interpretată?

Cheia noastră este că identitatea/identitățile individului sunt dreptul strict al acestuia, iar identitatea națională nu este în contradicție cu identitatea europeană sau universală”, afirmă Marius Stoian.

În acest sens, coordonatorii au încercat un cross intercultural cu autori și gânditori nu doar din spațiul euro-atlantic, pentru a integra viziuni care în definitiv argumentează propunerea acestui volum.

În particular, pentru România, coordonatorii rezervă un spațiu extins analizei situației domeniului culturii în context european, pornind de la primele dovezi de emancipare culturală și civilizațională a spațiului danubiano-pontic, care, ca un fel de ADN, influențează modul nostru de a ne raporta la noi înșine, la Europa și la lume. „Este esențial să recunoaștem că imaginea de sine și comportamentul unei națiuni sunt adesea influențate de modul în care sunt percepute de ceilalți. Prin urmare, în drumul nostru către o Europă cu interese strategice și valori comune, trebuie să reflectăm la modul în care ne privim și definim reciproc și să înțelegem mecanismele care stau la baza etichetărilor și stereotipurilor și să le explorăm în profunzime. Întrebările esențiale însă rămân: Sunt aceste stereotipuri în concordanță cu realitatea? Se bazează ele pe fapte, interese, opinii sau manipulări?”, explică Mireille Rădoi.

În ce privește situația „la zi”, incursiunea în acest domeniu nu evită neajunsurile din domeniul culturii, despre care vorbește pe larg Ionuț Vulpescu, într-o analiză tehnică comparativă din perspectiva Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Club România testează, în acest volum, lumile posibile ale unui contract social care situează cultura în centrul actului de guvernare. Aceasta este modernitatea încă întârziată în România, și tot de aici pleacă europenitatea pe care încă o argumentăm, dar nu o probăm, atunci când credem că egalitatea, dreptatea sau solidaritatea sunt valori de origine politică, nu culturală. Tot mai rezilienți după șocurile civilizației noastre, tot mai reticenți la profitabilitatea culturii, tot mai rezistenți în fața consensurilor sociale care deseori devin compromisuri, avem datoria de a gândi ce ne ține laolaltă într-o lume care va fi culturală sau nu va fi deloc. Răspunsul? Speranța că nu puterea, ci cunoașterea, va fi un remediu pentru ignoranță, singurătate și alienare. „România culturală”, iată proiectul de țară din spatele acestor pagini”, afirmă coordonatorul.

Arta digitală ca vector de universitate, preluarea mesajului religiei ca parte a culturii și deschiderea către dialogul intercultural reprezintă, potrivit autorilor, doar câteva dintre mijloacele propuse de acest volum care permit afirmarea diverselor tipuri de identități într-un spațiu al valorilor universale unanim recunoscute și acceptate.

Contribuțiile speciale ale ambasadorilor Indiei și Chinei în România pot constitui o pledoarie în plus în acest sens.