Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a primit, joi, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest Timișoara (UVT), pentru activitatea pe care acesta a depus-o în spiritul valorilor și al principiilor pe care le susține și UVT. Cu același prilej, Hurezeanu și-a lansat la Timișoara volumul intitulat ‘Jurnal politic românesc’.

Diplomatul român a declarat ulterior, într-o conferință de presă, referitor la problema refugiaților, că asistăm în prezent la „o criză a umanismului, mai mult decât o criză umanitară”.

Înainte de a îngriji oameni, femei, copii care au pornit pe drumurile iernii din Orientul Apropiat spre centrul Europei, este vorba despre definirea umanismului european. Ce facem cu noi, de acum încolo? Avem prieteni și dușmani în interior, avem Crivăț și vânturi puternice în deșert, în exterior? Cred că este vorba despre un moment de redefinire a celor care își spun euroatlantici’, a declarat Emil Hurezeanu, subliniind că numărul refugiaților care vor veni va fi cu atât mai mare cu cât acest moment va întârzia, indicând ‘semnul neputințelor noastre’.

Hurezeanu susține, în privința viitorului Uniunii Europene, că această comunitate va rămâne unită, întrucât în prezent se identifică soluții la probleme care altădată ar fi putut declanșa războaie.

„Stau pe gânduri acum și reflectează, și germanii și francezii, cred că englezii nu vor părăsi Uniunea Europeană așa de ușor, americanii nu vor părăsi Europa așa cum s-a spus, sunt momente de redefinire. Toate crizele de acum, în alte condiții, ar fi provocat un război, cum a fost cel de acum 100 de ani. Oamenii au soluții, au căi ocolite’, a spus ambasadorul român.

În ceea ce privește relația cu Rusia, Emil Hurezeanu crede că nu avem motive ‘să o considerăm dincolo de un lac înghețat și tot timpul într-o postură de ostilitate ireductibilă’, însă „trebuie să fie mai convingătoare, mai europeană”.

„Cred că Rusia este una dintre țările mari ale Europei și ale lumii, nu avem motive să o considerăm nici dincolo de un lac înghețat și tot timpul într-o postură de ostilitate ireductibilă. Rusia, însă, trebuie să fie mai convingătoare, mai europeană. Deocamdată, cred că din obârșia ei euro-asiatică, accentul cade pe asiatic, fără să avem ceva împotriva Asiei, împotriva Europei, dar e o formă de neînțelegere a liderilor ruși față de rosturile Rusiei. Vrea Rusia să fie una din marile țări ale Iluminismului, așa cum era, de exemplu, pe timpul Ecaterinei a II-a, cu Voltaire la Saint Petersburg, sau vrea să fie o țară izolată, în care unii să vadă o formă sui generis de dictatură’, a subliniat diplomatul român.