Matei Bogdan
Publicat în 12 aprilie 2023, 07:43 / 160 elite & idei

Eugen Rădulescu: O schemă Ponzi – mai sofisticată, dar tot schemă Ponzi

Eugen Rădulescu: O schemă Ponzi – mai sofisticată, dar tot schemă Ponzi

de Eugen Rădulescu

O amintire din primii mei ani de economist: cursa înarmărilor dintre SUA și URSS era la apogeu. Ronald Reagan decisese ferm să îngenuncheze regimul sovietic prin dimensiunea sufocantă a cheltuielilor militare, așa că SUA cheltuiau cam 5% din PIB pe înarmare. Uniunea Sovietică încerca să țină pasul, dar nu avea cum: ar fi trebuit să cheltuiască vreo 50% din PIB ca să rămână la paritate! În final, Gorbaciov a înțeles că a pierdut lupta și a cedat. Până atunci, economia sovietică se zbătea să supraviețuiască, dar rezultatele erau tot mai dezastruoase. Între altele, producția de grâu a țării (în treacăt fie spus, realizată mai ales în câmpiile bogate din Ucraina) era cu totul insuficientă, așa că URSS era unul din marii importatori de cereale ai lumii.

Într-unul din anii de la începutul deceniului al nouălea al secolului trecut, dezastrul producției de grâu a fost chiar mai mare decât de obicei. Importul de grâu american (realizat de multe ori prin intermediari, între care se număra și România, la vremea aceea) nu a mai fost suficient. Așa că șeful de la Kremlin a decis: cumpărăm noi direct și plătim în aur. Și așa URSS a evitat o criză alimentară majoră. Aur pentru grâu a desferecat rapid silozurile americane!

Nu, articolul meu nu este despre prăbușirea URSS, datorată în final incapacității funciare a regimului comunist de a produce eficient. Și nici măcar despre Ucraina – grânarul Uniunii Sovietice. Este despre bitcoin. Crypto-jucăria care a ajuns (iar) la peste 28000 de dolari, după ce căzuse la 16000. Citesc în media online opinii ale împătimiților jocului pe crypto, care așteaptă înfrigurați să vadă cum bitcoin ajunge la 30000, apoi la 60000 de dolari, unde de altfel a mai fost cu vreun an în urmă. Și am bănuiala că mulți dintre entuziaști așteaptă nu numai să câștige mulți-mulți bani din evoluția prețului bitcoin, ci și să arate, triumfător, scepticilor că ei au avut dreptate.

Sunt convins că sunt mulți de foarte bună credință între împătimiții crypto. Ei chiar cred, de exemplu, că nu este vreo diferență între bitcoin și aur. Pardon, e o diferență: cantitatea de aur crește de la un an la altul, pe când stocul de bitcoin este imuabil; așadar, aurul nu valorează chiar atât de mult cât bitcoin! Eu sunt de părere că asta este chiar o glumă absurdă: cum adică, să compari un impuls într-un calculator cu cea mai veche și stabilă din istoria omenirii formă de exprimare a valorii, printr-un referențial el însuși cu valoare intrinsecă? Pe cei care cred că Pământul este plat e greu de tot să îi faci să înțeleagă că nu e chiar aşa. Voi încerca, totuși: dacă ar fi existat bitcoin când URSS plătea în aur importurile de grâu, cum ar fi reacționat americanii dacă URSS ar fi spus că plătește grâul cu bitcoin? Ar fi fost și altceva decât un hohot de râs nestăvilit?

Dar hai să vedem ce este de fapt un crypto-ceva: este o convenție între cei care participă la schemă; unii vând, alții cumpără un impuls într-un calculator; creșterea prețului nu vine decât din faptul că mai mulți jucători sunt atrași de mirajul câștigului din nimic; nu există nicio altă sumă care să intre în circuit, decât prețul plătit de noii jucători pentru a cumpăra unitățile jucate de cei vechi. Adică: o schemă Ponzi! De la început până la sfârșit! Faptul că nu promite un anumit mecanism de multiplicare a depunerii inițiale absolvă de orice răspundere pe inițiatorii convenţiei, asta admițând că s-ar afla vreodată cine or fi fiind aceștia. Dar mecanismul prin care creșterea prețului atrage noi și noi participanți, care la rândul lor nu așteaptă decât ca prețul să crească în continuare, face parte din definiția strictă a oricarei scheme Ponzi.

În jocul acesta, singurii care câștigă sunt de fapt intermediarii – cei care mijlocesc tranzacțiile dintre vânzatori și cumpărători și câștigă marja dintre bid și ask. Cu o condiție: să nu se apuce să creadă ei înșiși balivernele pe care le vând și să facă și altceva decât simpla împerechere dintre ordinele de vânzare și cele de cumpărare; că altminteri ajung la faliment, ca FTX, în noiembrie trecut. 

Cum de durează atât de mult aceste scheme Ponzi? Întâi, pentru că au folosit un script foarte atrăgător pentru promovare. Vezi, Doamne, caracterul strict finit și, spun entuziaștii, strict controlabil în orice moment face ca crypto să nu poată avea caracter inflaționist (spre deosebire, bineînțeles, de moneda emisă de băncile centrale). De fapt, insinuarea de la care pornește explicația este că crypto ar fi bani. Or, asta este fals. Crypto este doar o convenție, care se joacă numai între cei care o acceptă. Îmi amintește de anecdota pe care o știam din copilărie: “mamă, am vândut stiloul pe 1000 de lei!” “dar cine ți-a dat atâția bani pe un stilou?” “nu mi-a dat bani; mi-a dat două pixuri, de câte 500 lei fiecare”. Sunt, este adevărat, și câțiva comercianți care acceptă plăți în crypto, dar aceste plăți sunt chiar marginale și sunt folosite drept cârlig de marketing. Dacă vreun comerciant chiar ajunge să vândă mult în crypto, poate lesne să pățescă ce a pățit Elon Musk: firma Tesla a lichidat stocul de btc cu o pierdere de multe milioane de dolari, iar acum mașinile Tesla se cumpără doar pe bani, nu pe ficțiuni. 

În al doilea rând, crypto folosesc o tehnologie de vârf: blockchain. Această tehnologie pare să aibă, într-adevăr, un potențial remarcabil. Doar că nu poate fi pus semnul egal între o tehnologie și un produs care se bazează pe ea. Dar scriptul de promovare a crypto exact asta a făcut: “Uite, asta înseamnă dezvoltare de secol XXI! Crypto este viitorul!” Eu sunt de acord că blockchain e deosebit, dar de ce să fie asociat cu o ficțiune?

În al treilea rând, spre deosebire de schemele Ponzi clasice, crypto nu promit un anumit randament. El apare dacă și numai dacă prețul unei unități crește. Iar el, într-adevăr, poate să crească foarte mult. Bitcoin, cel mai popular crypto, era cotat la 40 cenți în 2010 și a ajuns peste 67.000 de dolari în 2021! E drept, după aia a scăzut la sub 16.000, dar aceasta a fost fix justificarea pentru lansarea unui nou raliu. Acum, btc a ajuns la peste 28.000 de dolari și poate crește în continuare. Iar creșterea prețului, adică potențialul câștig, atrage noi și noi jucători – minunat pentru deținătorii de btc, dacă au cumpărat mai jos de prețul actual. Doar că asta nu schimbă deloc faptul că orice creștere de preț înseamnă de fapt că alt jucător a fost atras în joc! Profitul unuia este exact pierderea altuia. Jocul este și nu poate fi altceva decât un joc de sumă zero. Adică nimic altceva decât Ponzi!

Succesul crypto a fost legat și de perioada relativ lungă de dobânzi scăzute pe piața bancară. Aceasta însă pare a se apropia de final. Ceea ce nu înseamnă că și fenomenul crypto se va stinge la fel de repede. Iluzia de îmbogățire din nimic și baza foarte largă de unde se pot alege participanții pot întinde mult pelteaua. Se pare că nici fraudele de proporții care au fost raportate, nici căderea unor jucători importanți nu are un efect de durată. Dar cum și loteria și ruleta există peste tot în lume, de ce nu ar exista și crypto?

În final, aș simți nevoia să pun întreaga chestiune într-o perspectivă cantitativă. Cel mai de succes crypto este, de departe, bitcoin. Tranzacțiile zilnice mondiale în btc depășesc arareori 50 miliarde de dolari – dar coboară adeseori sub 40 de miliarde – iar asta din raportările, neauditate vreodată, făcute chiar de operatori. Ce înseamnă 50 miliarde de dolari zilnic? Pe piața valutară românească, o piață mică, tranzacțiile zilnice sunt de ordinul a 2-3 miliarde de euro. Asta arată că, de fapt, crypto nu este mare lucru. Mult zgomot pentru prea puțin. Chiar și acest articol a fost prea lung, dată fiind semnificația reală a temei…

www.contributors.ro

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

PoliticKlaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

EconomieIonut Stanimir: Post inspired by Andreea Voinea who was instrumental in launching #Joblandia.ro

ExternAndrei Vlășceanu: Europa a votat. Cutremur politic în Franța. Republica Moldova, scandal de spionaj

SocialAndreea Paul: Ela și aventurile din Orașul Portofel

EvenimenteAndrei Stoian: Honored to be one of the 4 young innovators awarded at the Young Innovators “4 under 40 Gala”, organized by Rotary Club Bucuresti Nord

EditorialAlexandru Grumaz: Suntem sau nu în al Treilea Război Mondial?

CulturaCristina Popescu: Romfilatelia introduce în circulație o emisiune de mărci poștale înscrisă într-o apreciată tematică de colecție, cea a Faunei, cu titlul Buburuze



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe