Eugen Simion despre Fănuş Neagu: Un noroc al limbii române

Fănuş Neagu este un noroc al limbii române, a afirmat vineri acad. Eugen Simion la lansarea celui de-al doilea volum al lucrării „Jurnal cu faţa ascunsă”, finalizat de regretatul scriitor cu două săptămâni înainte de a muri.
„Agrea spectacolul vieţii. A fost un fenomen în felul lui. Fănuş Neagu este un noroc al limbii române şi nu îi înţeleg pe cei care l-au marginalizat. Era un scriitor care citea, un cititor atent. Alături de Bănulescu şi Preda, Neagu este un prozator esenţial, al gândirii. A reinventat literatura, în felul lui inimitabil. Era un personaj la fel de cunoscut pe stadion şi la teatru”, a spus Eugen Simion.
Volumul, care a văzut lumina tiparului la Editura Muzeului Literaturii Române, a fost apreciat de scriitorul şi dramaturgul Mihai Ispirescu drept „un testament literar, un jurnal dus împotriva timpului, care dovedeşte dragostea faţă de breaslă şi de prieteni”.
Criticul literar Paul Cernat a spus că „prin acest jurnal destinul literar postum al lui Fănuş Neagu, un mare risipitor de talent, abia începe” iar ca reprezentat al generaţiei tinere de critici literari consideră că are datoria morală să se apropie mai mult de opera scriitorului originar din Brăila.
„Zilnic, întreaga mea fiinţă emite ordonanţe ultimative: scrie, scrie, chiar dacă simţi moartea căţărându-ţi-se în cârcă. Pentru că Dumnezeu m-a dăruit cu talent şi voinţă, inima şi conştiinţa mea au ales definitiv, încă din prima tinereţe, durerea pentru şlefuirea cuvintelor, suferinţa pentru idee şi bucuria încântată de a povesti”, mărturisea Fănuş Neagu, citat pe ultima copertă a volumului.
Scenaristul, scriitorul şi publicistul Fănuş Neagu s-a născut la 5 aprilie 1932, în comuna Grădiştea de Sus, judeţul Brăila.
Povestitor şi nuvelist extraordinar, inspirat în special de lumea ţărănească, dar şi de specificul vieţii portuare dunărene din zona sud-estică a ţării, a Brăilei natale, Fănuş Neagu s-a impus prin cărţile sale ca unul dintre marii povestitori ai literaturii române, pitorescul, lirismul şi savoarea lexicală din scrierile sale asigurându-i autorului un foarte mare şi bine meritat succes.
A urmat cursurile Liceului Militar din Iaşi (1944-1948), ale Şcolii Pedagogice nr. 2 din Bucureşti (1948-1951), ale Şcolii Pedagogice ‘Costache Negri’ din Galaţi (1951-1952), ale Şcolii de Literatură ‘Mihai Eminescu’ (1952-1953) şi apoi cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1954-1957).
După ce şi-a terminat studiile, a fost profesor suplinitor la Şcoala generală din comuna Largu, Galaţi (1953-1954), apoi a lucrat ca redactor la ‘Scânteia tineretului’ (1954-1956), la revistele ‘Luceafărul’ şi ‘Amfiteatru’ (1965-1968), director al săptămânalului ‘Ţara’ (1990). În 1991, a reluat împreună cu Eugen Simion, Marin Sorescu şi Valeriu Cristea publicarea revistei ‘Literatorul’.
Literar a debutat cu nuvela ‘Duşman cu lumea’, apărută în revista ‘Tânărul scriitor’ (1954), cinci ani mai târziu debutând editorial cu povestirile din ‘Ningea în Bărăgan’ (1959, volum reeditat în 1964, cu unele completări, sub titlul ‘Cantonul părăsit’). Au urmat volumele ‘Somnul la amiază’ (1960), ‘Dincolo de nisipuri’ (1962), ‘Cantonul părăsit’ (1964, Premiul Uniunii Scriitorilor), ‘Vară buimacă’ (1967), ‘Casa care se leagănă’ (1971), ‘În văpaia lunii’ (1972), ‘Fântâna’ (1972), ‘Pierdut în Balcania’ (1982), ‘Povestiri din drumul Brăilei’ (1989), ‘Partida de pocher’ (1995), ‘O corabie spre Bethleem’ (1998).
Câteva dintre nuvelele şi povestirile sale au fost traduse şi incluse în numeroase antologii apărute în străinătate.
Ca prozator, a cunoscut deplina consacrare cu romanul ‘Îngerul a strigat’ (1968), titlu de referinţă al prozei româneşti postbelice, carte care a dominat evenimentele editoriale ale anului în care a apărut. Acest prim roman a fost urmat de ‘Frumoşii nebuni ai marilor oraşe. Fals tratat despre iubire’ (1977), ‘Scaunul singurătăţii’ (1988), toate trei obţinând Premiul Uniunii Scriitorilor.
A publicat şi romanele ‘Ţara hoţilor de cai’ (1991), ‘Amantul Marii Doamne Dracula’ (2001) iar în anul 2004 i-a apărut ‘Asfinţit de Europa, Răsărit de Asie. Jurnal cu faţa ascunsă’ (două volume).
Fănuş Neagu a colaborat cu articole, reportaje, povestiri la foarte multe ziare şi reviste, a prefaţat diverse cărţi cu profil sportiv sau turistic şi a mai publicat ‘tablete’ sportive, foarte pitoreşti, în ‘România literară’, adunate în volumele ‘Cronici de carnaval’ (1972) şi ‘Cronici afurisite sau Poeme cântate aiurea’ (1977). Printre volumele sale de publicistică se numără şi ‘Cartea cu prieteni. Poeme răsărite în iarbă’ (1979) şi ‘A doua carte cu prieteni’ (1985), care conţin însemnări despre scriitorii pe care i-a cunoscut, ‘Insomnii de mătase’ (1981), ‘Întâmplări aiurea şi călătorii oranj’ (1987).
De asemenea, a scris şi literatură pentru copii (‘Caii albi din oraşul Bucureşti’, 1967).
A condus Teatrul Naţional ‘I.L. Caragiale’ din Bucureşti, în calitate de director, între anii 1993-1996.
Membru corespondent (din 12 nov. 1993) şi membru titular (din 21 dec. 2001) al Academiei Române.
www.agerpres.ro
Ultima ora:

ObservatorȘtefan Popescu: Lumea, pe scurt…

PoliticIon M. Ioniță: Ce efecte are demisia președintelui?

EconomieRăzvan Popescu: ROMGAZ a publicat rezultatele operaționale cheie preliminare aferente anului 2024

ExternIulian Chifu: Cursa pentru partenerul de coaliție al PAS-ului Maiei Sandu la generalele din Republica Moldova

SocialAndrei Caramitru: Studiu despre analfabetismul funcțional

EvenimenteRadu Puchiu: Extrem de onorat că am avut ocazia să moderez primul Aspen Dialog din acest an – The Power of Convening in Turbulent Times

EditorialȘtefan Popescu: Lumea, pe scurt…

CulturaIonuț Vulpescu: Podcast – invitat, actorul Constantin Dinulescu (sezonul 5, episodul 1)
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe