Eugen Simion si Dan Mircea Cipariu, scrisoare deschisa adresata Ministrului Culturii

Mai mulţi scriitori, printre care Eugen Simion şi Dan Mircea Cipariu, îi cer ministrului Culturii, Mircea Diaconu, printr-o scrisoare deschisă, să demită Consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, pentru „gravele erori de evaluare” făcute la sesiunea de proiecte editoriale în desfăşurare.
„Consiliul AFCN, conform atribuţiilor sale legale, este responsabil pentru alegerea experţilor, pentru grilele de evaluare şi priorităţile de finanţare. Alegerea experţilor a fost făcută neprofesionist, astfel încât s-a ajuns la o distorsionare profundă a valorizării proiectelor”, se spune în scrisoarea deschisă adresată ministrului Culturii.
AFCN este o instituţie publică creată în anul 2005 pentru a oferi finanţări nerambursabile proiectelor culturale. Ca instituţie publică subordonată Ministerului Culturii şi Patrimoniului National, AFCN oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale, persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale.
Potrivit scrisorii deschise, titluri care ţin de patrimoniul cultural mondial şi naţional, precum operele lui William Shakespeare („Un Shakespeare pentru mileniul III”, 78,33 de puncte, Editura Tracus Arte, traduceri de Violeta Popa, George Volceanov, Horia Gârbea), George Călinescu („Opere”, Vol. XI-XII, Publicistică, 81 de puncte, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţa şi ARTĂ-FNSA condusă de acad. Eugen Simion) şi Hortensia Papadat-Bengescu („Opere”, Vol. I-III, Romane, 80 de puncte, FNSA), au fost respinse de la finanţare.
„Istoria universală a teatrului” (vol. I – IV, ediţia a-II-a revizuită)” de Ion Zamfirescu, Editura Aius, a primit 69.00 de puncte şi a fost exclusă de la finanţare. Experţii AFCN au pariat, în schimb, pe Iulia Iordan („Călătorie printre ierburi şi lumină”, 82 de puncte şi 20.702 lei, SC Cartea Copiilor SRL), Victoria Pătraşcu („Stejarul pitic, cel mai bun tătic”, 81,67 de puncte şi 20.702 lei, SC Cartea Copiilor SRL) sau pe autorii anonimi din „Poezii din copilărie” (82.33 de puncte şi 19.802 lei, SC Cartea Copiilor SRL), se spune în scrisoarea deschisă adresată lui Mircea Diaconu.
„Considerăm că decizia comisiei de experţi AFCN de a nu acorda niciun sprijin financiar acestor proiecte de anvergură europeană şi naţională este nedreaptă şi chiar ruşinoasă pentru un organism menit să sprijine valorile culturale în România”, se mai afirmă în scrisoarea deschisă.
Potrivit documentului, punctajul acordat proiectului „Un Shakespeare pentru mileniul III”, care se referea în acest an doar la volumul 5 al integralei Shakespeare, primele patru apărând anterior la altă editură şi fiind binecunoscute specialiştilor, a fost de 78,33 puncte.
„Ne întrebăm firesc dacă onorata comisie a auzit de numele dramaturgului William Shakespeare, nu mai vorbim de cele ale traducătorilor săi, în condiţiile în care a acordat 80 de puncte pentru «Oda plăcuţelor stradale» propusă de complet anonima SC Square Media SRL. Dacă între «Oda plăcuţelor stradale» şi trei piese de Shakespeare în traducere complet nouă, prima după 40 de ani, comisia AFCN o preferă pe prima, considerăm că iubitorii de literatură din România nu trebuie să mai lege nicio speranţă de salvarea culturii ţării noastre”, se spune în scrisoare.
Semnatarii scrisorii deschise mai spun că nu au nimic împotrivă să se acorde subvenţii din fonduri publice traducerii lucrării „Despre marxismul analitic şi marxismul politic” de Allen Carling şi Ellen Meiksins, care a obţinut 81,67 puncte şi 8.952 de lei.
„Nu ne împotrivim ca ilustra editură Toma Ana Maria – Întreprindere individuală să fie subvenţionată din bani publici pentru un «Jurnal de bucătărie». Deloc! Pretindem doar că William Shakespeare, G. Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu sau importanţi scriitori români în viaţă să beneficieze şi ei, spre folosul publicului contribuabil, de o minimă atenţie şi de un modest sprijin”, se precizează în document.
Semnatarii scrisorii deschise mai spun că au aflat, „cu stupoare”, că proiectele înaintate de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (fundaţie de utilitate publică, aflată sub auspiciile Academiei Române) au fost notate, unul (cel care se referă la volumele X-XI din integrala publicisticii lui G. Călinescu) cu 81,00 de puncte, iar cel de-al doilea (opera romanescă integrală a Hortensiei Papadat-Bengescu, inclusiv romanul ce se credea pierdut „Străina”), cu 80,00 de puncte.
„Din comunicatele date de AFCN reiese că punctajul minim admis a fost de 81,33 puncte. În aceste condiţii, ne întrebăm cum de experţii (bănuiesc, specialişti în istoriografia literară românească) au putut nota cu atâta exactitate acest proiect (încheierea ediţiei integrale a operei lui G. Călinescu) cu 81,00 puncte – şi au eliminat cele 33 de sutimi care ar fi putut da o şansă ca în cultura română să putem avea o ediţie completă a scrierilor celui mai important critic român. La fel se petrec lucrurile şi în cazul ediţiei Hortensia Papadat-Bengescu: a fost evaluată, farmaceutic, cu 80,00 puncte, o infimă distanţă de punctul câştigător”, se spune în scrisoarea deschisă, potrivit căreia cele două ediţii ştiinţifice G. Călinescu şi Hortensia Papadat-Bengescu au fost pregătite, ani în şir, de cercetătorii Institutului „G. Călinescu” al Academiei Române şi, până acum, sunt primele lucrări de acest tip.
Întrucât nici Institutul „G. Călinescu” al Academiei Române şi nici Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă nu au mijloace financiare, proiectele acestea respinse de experţii AFCN „riscă să rămână, mulţi ani de aici înainte, fără finalitate”.
„Ar fi un mare păcat pentru cultura română. Vă solicităm să întreprindeţi tot ce este necesar pentru a corija decizia, profund injustă (ca să nu spun altfel) şi suspect de drămuitoare (în defavoarea noastră) luată de experţii care au examinat proiectele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. Menţionăm că volumele pentru care a fost cerut sprijinul financiar al AFCN fac parte dintr-o serie dedicată clasicilor literaturii române (în ediţii integrale, ştiinţifice)”, se mai spune în scrisoarea deschisă.
În document se mai mai dau şi alte exemple de edituri care ar fi fost defavorizate de AFCN, printre care Editura Casa De Pariuri Literare, Editura Limes, Tritonic Academic Books.
„Comisia de experţi a trecut peste două puncte importante din Priorităţile strategice ale AFCN – stimularea ediţiilor critice şi încurajarea operelor de debut. Cele mai multe dintre tilturile respinse au fost orientate după aceste priorităţi. Conform listei cărţilor aprobate în acest an, accentul a fost pus pe un alt criteriu, cum ar fi: păstrarea identităţii naţionale, în special a minorităţilor, criteriu valabil în practica finanţării de 3-4 ani încoace”, se afirmă în scrisoarea deschisă, în care se precizează: „Calitatea rapoartelor experţilor AFCN este ambiguă (…) Multe dintre textele acestor rapoarte sunt scrise cu greşeli gramaticale inadmisibile! Referatele experţilor sunt pure generalităţi ori «valorizări» pur impresioniste (deci subiective), fapt absolut surprinzător judecând după rigoarea pe care ar trebui să o impună grilele de evaluare (…)”.
În scrisoare se mai spune că, „deşi asociaţiile de editori şi cele profesionale au cerut schimbarea grilelor de evaluare, care conţin cereri redundante şi care nu sunt adaptate pentru fiecare linie de finanţare (sunt aceleaşi criterii şi la editoriale, şi la noile media!), Consiliul AFCN a mers pe aceeaşi formulă de evaluare care stârneşte, an de an, tot mai multe controverse şi contestaţii”.
Semnatarii mai spun că „experţii nu aplicat corect grilele” şi că din Consiliul AFCN lipsesc, în general, marile nume ale culturii române vii.
Pe lângă demiterea actualului Consiliu AFCN şi alegerea unuia nou, semnatarii mai cer elaborarea unor noi norme privind organizarea şi funcţionarea AFCN prin care să fie promovate noi criterii pentru alegerea experţilor şi noi grile de evaluare şi de raport de evaluare.
Scrisoarea este semnată, printre alţii, de academicianul George Arion, Dan Mircea Cipariu, Lucian Chişu, Ioan Cristescu, Horia Gârbea, Bogdan Hrib, Xenia Karo, Mircea Petean, Cristina Poterăşoiu, Andra Rotaru, Eugen Simion, Robert Şerban, Mircea Trifu, Florina Zaharia, Mihai Zgondoiu.
Începând cu data de 23 noiembrie 2011, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional a aprobat componenţa noului Consiliu al AFCN, pentru un mandat de 2 ani. Membrii Consiliului AFCN sunt, potrivit site-ului instituţiei: Delia Mucică şi Emese Nagy (din partea Ministerului Culturii), Ariadna Ponta (din partea Institutului Cultural Român), Hajnalka-Erzsebet Kerekes (Consiliul Minorităţilor Naţionale), Mihai Ghyka (membru), Florin Cîntic (membru), Oana Băluţescu (membru), Vasile Ernu (membru), Nicoleta Călina (membru), Nicolae Mandea (membru) şi Lia Maria Voicu (membru).
www.gandul.info
Ultima ora:

ObservatorAlina Bârgăoanu: „România trebuie să inițieze programe de alfabetizare media și informațională, cum au țările baltice”

PoliticLigia Deca, numită secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO

EconomieCorina Vasile: IT-ul românesc nu mai este competitiv cu Bulgaria, Republica Moldova, dar nici cu Polonia sau Ungaria

ExternAlexandru Grumaz: Supraviețuirea Europei!

SocialAndrei Caramitru: Studiu despre analfabetismul funcțional

EvenimenteAndreea Negru: Am avut onoarea de a discuta cu doamna Roxana Mînzatu, Vicepreședinte Executiv al Comisiei Europene, despre teme esențiale pentru viitorul economic și social al României în contextul actual european

EditorialRadu Puchiu: 𝗦̦𝘁𝗶𝘂

CulturaAndreea Paul: Conflictele intergeneraționale au un remediu fantastic prin teatru
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe