Parlamentul României a adoptat pe 27 Martie 2018, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu României, o declarație prin care își exprimă dorința de revenire a Basarabiei la țara-mamă România atunci când Parlamentul de la Chișinău va decide împlinirea acestui ideal, a amintit, duminică, într-o postare pe Facebook, președintele și eurodeputatul PMP Eugen Tomac.

Într-un mesaj consacrat împlinirii a 80 de la anexarea Basarabiei de către URSS în cursul cel de-al Doilea Război Mondial, Eugen Tomac a subliniat că Moscova a putut forța anexarea acestui ținut din cauza Pactului Ribbentrop-Molotov, încheiat la 23 august 1939 între miniștrii de externe ai Germaniei naziste și a URSS.

“Zilele de 27-28 iunie vor rămâne în istorie drept unele dintre cele mai tragice din trecutul României. Cu toate acestea, se vorbește mult prea puțin și mult prea rar despre ziua în care, pe un ton ultimativ, Kremlinul ne-a cerut, la 27 iunie 1940, să cedăm parte din teritoriul național cu o populație de aproape 3 milioane de cetățeni români. Amintesc aici că Basarabia a fost prima provincie care în 1918 a făcut pasul spre unirea tuturor provinciilor. A urmat Bucovina pe 27 noiembrie și la 1 decembrie – Transilvania. La București, pe 27 iunie, Consiliul de Coroană a hotărât să cedăm Basarabia și Nordul Bucovinei fără a opune rezistență. România se trezise izolată complet, iar Germania și Italia au recomandat să satisfacem nota ultimativă transmisă de Stalin, în condițiile în care Franta, pe 22 iunie, a fost ocupată. Moscova a putut forța anexarea acestui ținut românesc, pentru că exista înțelegerea perfidă făcută cu Hitler la 23 august 1939, cunoscută drept Pactul Ribbentrop-Molotov. Din acest motiv, de la Berlin a venit mesajul, fără explicații în plus, să cedăm în fața Kremlinului”, a scris Tomac.

Președintele PMP  a criticat, în continuare, faptuă că După prăbușirea URSS, conducerea României a decis să falsifice istoria și să recunoască prima independența Basarabiei față de București.

“Practic, R. Moldova a fost creată după același model al cedării din 27 iunie 1940. Primul stat care a recunoscut statul R. Moldova, în 1991, a fost România condusă de Ion Iliescu”, a spus Tomac.

Cu toate acestea, eurodeputatul PMP a arătat că Republica Moldova, “un stat creat pe firul roșu București-Moscova”, a avut o elită politică foarte curajoasă.

“La Chișinău nu erau cunoscute înțelegerile subterane și oricum puțin le păsa celor care guvernau ce vrea Kremlinul, pentru că URSS era deja istorie. La Chișinău, elita poltică a decis ca imnul R. Moldova să fie “Deșteaptă-te române”, iar limba română – limbă oficială în locul limbii ruse. Totul părea să conducă armonios pe calea reîntregirii. Toate până la izbucnirea conflictului transnistrean în 1992”, a mai precizat el.

Eugen Tomac a remarcat că, în cei aproape 30 de ani de existență, Republica Moldova nu a reușit să-și construiască un drum propriu și a amintit că, din anul 2005, relația cu Republica Moldova a devenit prioritate pentru președintele Traian Băsescu.

“Astăzi, indiferent ce spun politicienii din Chișinău sau București, tot mai mulți cetățeni conștientizează că singura soluție pentru un viitor sigur și mai prosper este unirea cu România. În schimb România, spre deosebire de R. Moldova, a avut o politică prudentă, dar destul de tenace în a ține aproape Basarabia. Din 2005, relația cu R. Moldova a devenit prioritate pentru Președintele Băsescu. Din acea clipă, relația cu Chișinăul a început să conteze tot mai mult în politica românească, iar astăzi suntem cel mai important partener economic pentru R. Moldova. Anual, peste 5000 de tineri vin și studiază în liceele și universitățile românești, peste un milion de basarabeni sunt și cetățenii ai României. Parlamentul României a adoptat pe 27 Martie 2018, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu României, o declarație prin care își exprimă dorința de revenire a Basarabiei la țara-mamă România atunci când Parlamentul de la Chișinău va decide împlinirea acestui ideal”, a mai scris el.

www.caleaeuropeana.ro