Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat, astăzi, la România TV, că statul român nu este o piedică în calea integrării europene a Serbiei, însă pentru aceasta, ea trebuie „să respecte nişte reguli şi nişte condiţii elementare pentru o societate democratică”.  „A venit un moment în care nu mai putem trece cu vederea o problemă atât de sensibilă. Cerem garanţii reale Serbiei în ceea ce priveşte protejarea identităţii româneşti. Noi sperăm că acest lucru va fi înţeles de Guvernul sârb şi partenerii europeni”, a declarat Tomac în cadrul emisiunii Newsline de la România TV.

Tomac compară politica autorităţilor sârbe de acum cu cele ale Imperiului Sovietic. „Ceea ce a încercat Serbia să facă acum, în urmă cu aproape 100 de ani, a încercat să facă Imperiul Sovietic în Basarabia şi în alte zone, a spus secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, făcând referire la tentativa Consiliului Naţional Vlah de a legifera aşa zisa limbă vlahă în Serbia. „Nu există limbă vlahă şi nu există minoritate naţională vlahă. Limba română este astăzi limbă oficială a Uniunii Europene. Nu putem mutila limba română după bunul plac al autorităţilor dintr-un stat sau altul. Minoritatea română trebuie respectată exact aşa cum este”, a subliniat Tomac.

Secretarul de stat a afirmat că „statul român nu va accepta ca românii din Valea Timocului să mai fie în continuare supuşi acestui proces de asimilare”. „În Serbia există o minoritate numeroasă românească, peste 300.000 de etnici români. Avem o comunitate mult mai mică în Voivodina, în Banatul Sârbesc, cum o numim noi tradiţional, unde românii au drepturile elementare recunoscute. Există educaţie în limba română, este recunoscută jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Române, există instituţii culturale şi mass-media. În schimb la sud de Dunăre, în Valea Timocului, există peste 250.000 de etnici români, numiţi şi vlahi. Românii din această zonă nu sunt recunoscuţi de autorităţile sârbe drept români. Există un tratament diferit faţă de această comunitate”, a explicat oficialul român.

În cadrul aceleiaşi emisiuni, ctitorul primei Biserici româneşti din Valea Timocului, Părintele Boian Alexandrovici a explicat că celor 300.000-350.000 de locuitori care vorbesc limba română în Valea Timocului,  le este frică să se declare ceea ce sunt, pentru că sunt ameninţaţi cu pierderea locului de muncă sau cu retragerea paşaportului străin, astfel încât să nu mai poată pleca la muncă în străinătate. „În majoritatea satelor din Valea Timocului, copiii vorbesc limba română, iar la împlinirea vârstei de 6 ani, ei fac an pregătitor pentru a învăţa limba sârbă ca să poată fi înscrişi în clasa întâi, limba maternă fiind considerată limba sârbă. Problema este că ei (autorităţile sârbe n. red) încearcă să rupă legăturile cu ţara-mamă, România”, a conchis Părintele Boian Alexandrovici.