OraNoua.ro
Publicat în 25 noiembrie 2015, 19:47 / 194 elite & idei

Florian Libocor: Verbul, adverbul si nobletea retoricii in economia politica

Florian Libocor: Verbul, adverbul si nobletea retoricii in economia politica

de Florian Libocor

Dupa cum lesne ne aducem aminte, in trecut au existat o multime de “trebuie sa faca” pentru Romania. Spre linistea tuturor, vor mai fi. Cetatenii, indiferent de clasa sociala, cea politica sau breasla careia apartineau, varsta, experienta, asteptarile si temerile pe care le aveau, stiau in linii mari, sau chiar in detaliu, si au transmis pe ce cai au putut, sperand ca sunt si ascultati, ce trebuie sa faca Romania pentru a le fi tuturor mai bine.

Politicienii au transmis partenerilor externi ce va face Romania pentru a se dezvolta si prospera. Romania a trecut printr-un proces de transformare la care toti au participat. Este demna si merita lauda o astfel de implicare.

Au trecut 25 de ani si Romania inca mai “trebuie sa faca” cate ceva mai vechi sau mai nou pentru a fi toti multumiti. Multumirea tuturor ? Precum fericirea generala, un scop idealist si tocmai de aceea un deziderat perfect. Trei lucruri par insa a fi fost, si continua sa fie, scapate din vedere sau, sa spunem, tratate necorespunzator.

Primul ar fi acela ca prea putini au vorbit si despre “cum trebuie sa faca” Romania. Al doilea, care tine in parte si de capacitatea fiecaruia de a-si face autocritica, ar fi acela ca prea putini s-au intrebat ce pot face ei pentru tara. Acum 25 de ani cei mai multi au avut doar un vis american, care a ramas neimplinit tot din lipsa de adverb. Al treilea, ar fi mandria si orgoliul. Din pacate nu mandria de neam ci orgoliul individual sau de clasa.

Se intampla ca acum sa avem nevoie din nou de o solutie. Se accepta ca exista o problema dar consensul asupra solutiei se discuta si se va obtine mai mult prin constrangeri si mai putin prin conlucrare. Pare, imi spunea deunazi un prieten strain, ca voi tot nu realizati ce este rau si, prin urmare, nu reusiti sa distingeti ce este bine. Nu cred ca este chiar asa dar nu pot nici sa-l contrazic neconditionat.

Fericirea, spune Bertrand Russel, e o stare care se cucereste. Daca este asa, atunci asta trebuie sa puna pe fiecare in pozitia de a se intreba “eu cum contribui ?”. Chiar daca “toate fluviile curg in mare, dar marea nu se umple” (Ecleziastul), satietatea poate fi adusa uneori, si nu neaparat doar intr-un pahar cu apa, de o picatura. Ei bine, aici incepe cautarea adverbului si nobletea retoricii “fara dusmanie fata de cineva, milosi fata de toti… sa incepem sa ne indeplinim misiunea…” (Abraham Lincoln, 1865).

Un nou guvern de pasaj, compus din tehnocrati cu o abila sustinere politica oferita cu dibacie, pentru un an, este in functie. O mult asteptata “Ana” socio-economica in mariaj cu un suficient “Ion a Glanetasului” politic. Dupa cum se stie, nu ma indoiesc, in satul Pripas domina perceptia ca respectul este direct proportional cu agoniseala. Aceasta perceptie a creat tensiuni intre „sărăntoci“ şi „bocotani“, masurati dupa “rost” si “patima” si implicati intr-o disputa continua pentru existenta.

Actualmente exista trei provocari majore interdependente.

In plan social provocarea consta in cresterea bunastarii si inversarea tendintei accentuate de declin demografic. Este vorba despre temelie.

In plan economic provocarea consta in consolidarea echilibrelor si a performantelor economice fragile.

In plan politic provocarea consta in reformarea clasei politice si recastigarea increderii populatiei in partide si implicit in actul de guvernare. Solutiile, pot fi date prin construirea unei strategii nationale de dezvoltare pe termen lung a Romaniei.

Fara a pretinde ca este perfecta, probabil ca o abordare simpla si eficienta poate porni de la gruparea pe doua linii de actiune, externa si interna, cu trei segmente clasice: social, economic si politic. Cultura ? Necesita a fi privita ca parte intrinseca a fiecaruia din cele trei segmente si, totodata, ca liant al acestora, indiferent in ce plan sunt privite.

In plan extern:

a) – pe segmentul social, accentul cade pe siguranta, protectia, sustinerea si reprezentarea cetatenilor romani din diaspora prin facilitarea comunicarii cu ambasadele si promptitudinea si eficienta raspunsului si solutiilor oferite de acestea. Corpul diplomatic reprezinta Romania si pe cetatenii ei pe cat posibil fara parti-pris-uri politice (a se vedea, spre exemplu, trecutul electoral recent si chiar mai putin recent);

b) – pe segmentul economic, accentul cade pe incurajarea, dezvoltarea si sustinerea relatiilor si schimburilor comerciale, prin organizarea de actiuni de promovare a afacerilor si produselor romanesti si facilitarea deschiderii relatiilor economice bilaterale,

c) – pe segmentul politic, accentul cade pe respectarea, sustinerea si protejarea angajamentelor Romaniei in cadrul aliantelor si tratatelor din care face parte.

In plan intern:

a) – pe segment social, accentul cade pe cresterea nivelului de trai al cetatenilor romani prin asigurarea si protejarea proprietatii, sustinerea initiativelor si actiunilor antreprenoriale, cresterea accesibilitatii si eficientei pentru sistemele de invatamant si sanatate, incurajarea factorului demografic (un impuls/explozie demografica ar fi de dorit) si corelarea dinamicii veniturilor cu cea a productivitatii;

b) – pe segment economic, accentul cade pe protejarea si consolidarea echilibrelor economice existente, restructurarea economiei, flexibilizarea pietei fortei de munca, facilitarea intrarii si iesirii in si din mediul de afaceri, dezvoltarea activitatilor productive si diversificarea actului comercial (produsele comercializate si pietele de destinatie) prin intarirea mix-ului fiscal-monetar de politici economice, prioritizarea cheltuielilor si cresterea gradului de colectare a veniturilor, accelerarea reformelor structurale, interconectarea provinciilor istorice (infrastructura de transport), optimizarea legislatiei si a actului de administrare fiscala, sustinerea dezvoltarii si promovarii productiei si produselor autohtone.

c) – pe segment politic, reformarea clasei politice si refacerea conexiunii dintre clasa politica si societatea civila prin dialog si apropiere. Altfel spus, fluidizarea actului de justitie prin restrangerea imunitatii si facilitarea ridicarii acesteia atunci cand este cazul. Totodata, Legea 14/2003 poate fi completata in ceea ce priveste drepturile si obligatiile celor alesi si/sau numiti in forurile decizionale atat la nivel central cat si la nivel local (parlamentari, ministri, prefecti, primari, consilieri) prin: interzicerea migrarii politice cu pastrarea atributelor de decizie in decursul mandatului acordat de catre electori, atat intre partide politice cat si in scopul formarii unui alt partid, redimensionarea parlamentului (scop in care exista deja o opinie exprimata de catre cetateni).

Dar sa revenim. Protejarea si consolidarea echilibrelor economice existente, principala provocare economica, concentreaza dezbaterea asupra caracterului discutabil al masurilor ample si accelerate de relaxare fiscala, atat pe palierul cheltuielilor (majorarile consistente si inegale ale cheltuielilor curente) cat si pe cel al veniturilor bugetului (reduceri de taxe si impozite).

De ce discutabil? Pentru ca este pe ambele sensuri (iesiri/cheltuieli mai mari si intrari/venituri mai mici) intr-un context care necesita, inainte de toate, o abordare prudenta.

-Pentru ca erodeaza buna coordonare si corelare a mix-ului fiscal-monetar de politici economice.

Pentru ca pune in pericol performantele economice realizate, bune dar fragile. Pentru ca nu este gradual ci amplu/soc si prea aproape de anul electoral astfel incat este greu de ignorat miza electorala.

-Pentru ca este contradictoriu din punct de vedere al relatiei obiectiv-cauza-efect, favorabil pe termen scurt (bunastare de moment, ceea ce…) si defavorabil pe termen lung (…aduce indatorare in viitor).

Si prin urmare, pentru ca stabilitatea acestui pachet nu este certa, nu atat din punct de vedere politic cat din punct de vedere economic. Ori, a fi stabil si predictibil este imperios necesar, pentru a genera incredere.

In discutia tehnica sunt trei tipuri de solduri bugetare conform teoriei moderne a finantelor publice: soldul bugetului real (deficit/excedent bugetar), soldul bugetului ciclic (deficit/excedent ciclic) si soldul bugetului structural (deficit/excedent structural).

Soldul real arata diferenta dintre veniturile si cheltuielile bugetare in perioada bugetata si se inchide anual.

Soldul ciclic arata diferenta dintre soldul real si soldul structural. In calculul acestui sold este luat in considerare efectul ciclului de afaceri asupra veniturilor si cheltuielilor si arata care este impactul ciclului de afaceri asupra bugetului.

Pentru calculul soldului structural se porneste de la ipoteza ca economia functioneaza la potential iar acest sold arata care ar fi veniturile si cheltuielile bugetare in aceasta situatie. Soldul structural ii ajuta pe decidentii de politica economica sa observe diferenta dintre modificarile tendintei bugetare pe termen lung (de exemplu, ca si consecinta a aplicarii unei strategii de dezvoltare) si modificarile pe termen scurt generate preponderent de ciclul de afaceri.

In ecuatie simpla Sold REAL = Sold STRUCTURAL + Sold CICLIC

Spre deosebire de soldul ciclic (venituri versus cheltuieli), consecinta a cheltuielilor si taxelor care reactioneaza imediat si automat la starea temporara a economiei, soldul structural este consecinta a unor programe discretionare adoptate si apilcate de catre decidenti si este, totodata, principalul responsabil pentru modificarea balantei economiilor si investitiilor din economia nationala. Astfel, viziunea sanatoasa pe termen lung este legata implicit si in primul rand de soldul structural si nu de cel ciclic, care poate fi consecinta a unui puseu economic temporar (boom economic).

Un exercitiu simplu ne poate ajuta (expresiile procentuale sunt raportate la PIB):

  • avem o limita (Maastricht) pentru deficitul bugetar (Db) de 3% din PIB,

  • obiectivul pe termen mediu (OMT) este negociat de fiecare stat membru si poate fi revizuit din 3 in 3 ani; totodata o datorie publica in crestere si o imbatranire accelerata a populatiei, accentueaza exigenta OMT

  • de ce ? pentru ca o datorie in crestere implica cresterea poverii de rambursare si un cost cu dobanzile in crestere, cost care se rasfrange asupra Db deoarece este acoperit din bugetul de stat; imbatranirea accelerata (daca mai este acompaniata si de un spor demografic negativ) implica reducerea fortei de munca angajate, venituri mai mici la capitolul asigurari sociale si cheltuieli mai mari la capitolul cheltuieli sociale (plata pensiilor acoperite tot de bugetul de stat) si presiune pe Db,

  • la un deficitul bugetar de 1.5% si un deficit structural (Ds) de 1% reiese ca avem un deficit ciclic (Dc) de 0.5% (Db=Ds+Dc),

  • acum, plata dobanzilor aferente datoriei publice (Ddp) implica un efort bugetar echivalent a circa 1.6% din PIB,

  • daca avem un Db de 1.5% (care inglobeaza si efortul financiar pentru plata dobanzilor aferente datoriei publice de 1.6%), reiese ca sodul primar al bugetului este unul pozitiv de 0.1% (Deficitul primar Dp = Db – Ddp),

  • Ddp se modifica in functie de stocul de datorie si de pretul (rata dobanzii aferenta) datoriei. Chiar daca stocul ramane constant pretul poate sa scada sau sa creasca deoarece stoc constant presupune rambursarea unei parti din datoria scadenta si contractarea unei datorii noi echivalente (raportat la un PIB constant) la un pret mai mic sau mai mare. In aceeasi nota sa amintim ca Fed a anuntat ca anul 2016 poate debuta cu intrarea politicii monetare intr-un nou ciclu restrictiv.

Care ar fi o solutie pentru a evita o posibila intrare intr-o situatie dificila si o restrangere a eficientei parghiei bugetare sau a spatiului fiscal de manevra? Sunt cu siguranta cel putin doua solutii insa una ar fi aceea de inghetare a masurilor de crestere a cheltuielilor curente cu salariile in sectorul bugetar pentru un an. De ce?

Aceste masuri au fost adoptate cu majoritate de catre cele doua sfere politice esentiale ale forul decizional, stanga si dreapta.

Astfel, indiferent care din cele doua sfere va castiga alegerile electorale in 2016 si va forma noul guvern va putea reanaliza si, dupa caz, implementa aceste masuri fara a-si pune problema ca va veni in contradictie cu decizia (de sustinere) adoptata initial asupra relaxarii fiscale.

Consensul clasei politice, raspunsul constructiv pe care il poate da la o posibila propunere a guvernului in sensul celor mentionate mai sus si o informare clara si corecta a societatii, pot ajuta la buna intelegere si acceptarea unei astfel de masuri ca fiind precauta si benefica pentru guvern, clasa politica si societate, deopotriva.

Daca mentinerea deciziei asupra masurilor ar genera efecte negative, ar fi nevoie de o perioada mai mare de un an pentru a le corecta si o presiune financiara suplimentara asupra bugetului.

Daca inghetarea masurilor se va dovedi a fi fost o precautie inutila si a fi amanat efecte pozitive in economie, dupa cel mult un an se poate face corectia fara presiuni suplimentare pe buget.

O alta solutie posibila ar fi alegerea unuia dintre cele doua seturi de masuri de relaxare (fie reducerea de taxe si impozite, fie majorarea de cheltuieli) care sa fie implementat, celalalt fiind amanat tot pentru un an de zile, tot din motive de prudenta.

In urma cu o zi, fostul ministru al finantelor a facut publice mai multe detalii ale constructiei bugetului pe anul 2016. Deficitul bugetar (in termeni ESA) va fi de 2.95% din PIB, deficitul structural a fost estimat a fi de 2.73% din PIB. Reiese ca deficitul ciclic va fi de 0.22% din PIB. Surprinzator, oarecum ostentativ si fara tact. Un alt element marunt dar relevant pentru performanta bugetara este nivelul veniturilor bugetare estimate la 30.5% din PIB in anul 2016. Regresul este peste orice asteptari si poate argumenta cu usurinta propunerea ca unui obiectiv de deficit bugetar (fie el criteriul nominal Maastricht) sa i se adauge obligatoriu un al doilea si anume o rata de colectare a veniturilor bugetare de minim 35% din PIB. Doar in situatia in care cele doua sunt respectate simultan sa se poate aduce in discutie majorari de cheltuieli bugetare curente.

Nimic din ceea ce am mentionat mai sus nu este perfect, nici opiniile si nici teoria economica de sustinere, precum multe altele printre care si democratia. Nu sunt perfecte, dar sunt cele mai bune pe care la avem la dispozitie.

La fel de imperfecta dar reala si usor de identificat, disputa continua pentru existenta din satul Pripas nu a disparut ci doar s-a transformat.

Nu ma astept ca mediul politic sa reactioneze altfel decat prin dezaprobare sau ignoranta fata de cele mentionate cu privire la reformarea clasei politice. Ar fi insa de dorit ca provocarilor, indiferent de natura lor, sa li se gaseasca solutii clare, simple si functionale care sa intruneasca simultan conditiile de optim si oportun, cele mai bune in cel mai bun moment. Pare idealistic dar este ideabil si deloc irealizabil.

***

Florian Libocor este economistul-șef al BRD

http://cursdeguvernare.ro

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

PoliticKlaus Iohannis anunță candidatura României la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

EconomieIonuț Stanimir: Primul Raport de Inteligență Financiară realizat de BCR – Situația financiară este a doua dimensiune importantă pentru români, după sănătate

ExternElena Calistru: Un pic de voință de a te mișca spre mai bine

SocialAlina Rizi: Sa regenerezi orasul ia timp

EvenimenteFlaviu George Predescu: Vă invit la lansarea cărții mele „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Andrei Gavrilă

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe