de Floriana Jucan, Washington

După mai multe întâlniri cu reprezentanții marilor companii americane prezente cu investiții în România şi o masă rotundă cu tematică economică organizată de AMRO şi Business Roundtable, prim-ministrul Ponta a declarat la Washington că-şi dorește ca SUA şi România să facă un pas înainte dincolo de parteneriatul strategic politico-militar, spre cel economic. (În prima zi în SUA, Ponta înregistrează o victorie strategică acasă: obține majoritatea parlamentară pentru PSD!)

AMRO este o entitate înființată în ianuarie 2012, în care sunt prezente peste 80 de companii americane, între care Exxon, Chevron, Rayethon, CNA, iar Business Roundtable este cea mai mare organizație de lobby din SUA şi reprezintă interesele unor companii a căror cifră de afaceri se situează în jurul a 7,3 trilioane de dolari.
La întâlnire a participat subsecretarul de stat pentru comerț internațional, Francisco Sanchez. Atât acesta, cât şi președintele AMRO, Eric Stewart, au rostit discursuri extrem de pozitive, iar Sanchez a punctat interesul pe care președintele Barack Obama îl acordă României. S-a spus despre Ponta că este „tânăr, inteligent, dinamic şi are viziune, o viziune care include Statele Unite ale Americii”. Stewart a povestit că anul trecut, chiar în preajma alegerilor, în biroul lui Ponta de la București, a avut „una dintre cele mai interesante întâlniri pe care le a avut în vreo ţară”, motiv pentru care AMRO va organiza în noiembrie a doua misiune economică în România.

La sfârșitul întâlnirii, reprezentanții Chevron au remis presei un comunicat din care redau: „Ambele părți şi-au reiterat intenția comună de a consolida fundația pentru îmbunătăţirea securității energetice a României şi a oportunităților de dezvoltare economică prin explorarea gazelor naturale. A fost accentuată importanţa derulării activităților într-un mod responsabil şi sigur pentru mediu, oferind în același timp comunităţilor oportunitatea de a purta un dialog fundamentat pe date științifice.
Ambele părți şi-au exprimat dorința de a continua colaborarea pentru a susține obiectivele României de îmbunătăţire a  securității energetice şi de dezvoltare economică.”
După cum știți, Chevron explorează în ţara noastră gazele de șist, fapt care a determinat o opoziție dură din partea locuitorilor din zonele vizate şi din partea unor persoane publice. Aceștia n-au protestat însă şi împotriva altor firme care explorează gazele de șist, cum ar fi Gazprom, Midia Resources, asocierea formată din Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company şi S.C. Expert Petroleum S.R.L, East West Petroleum Corp, Universal Premium SA etc.

Despre obiectivele Guvernului Ponta

Prim-ministrul român a spus că întâlnirile economice cu care a debutat vizita sa la Washington nu sunt doar o șansă, ci au fost şi un punct focus al interesului său în această deplasare.
„Sunt încântat că ați recunoscut şi apreciat relația noastră politică şi militară, dar îmi doresc să facem un pas înainte şi spre  un parteneriat strategic economic! Mulțumesc personal tuturor companiilor americane care creează locuri de muncă în România. Ce poate fi mai important pentru un prim-ministru decât să creeze locuri de muncă? Stabilitate şi predictibilitate… sunt cuvintele cheie pe care vreau să vi le transmit ca prim-ministru. Este timpul să le rostim dar să le şi dovedim.
Cu mulți ani în urmă, când ţara mea a ales libertatea, cred c-a făcut alegerea bună, apoi am intrat în NATO şi UE, am ales acum să utilizăm potențialul nostru economic… de resurse. De aceea, zilele acestea este o mare dezbatere în România despre cum să folosim aceste resurse? Trebuie să protejam mediul, dar să şi exploatăm economic oportunitățile! Am înţeles că viitorul ţării noastre depinde de aceste două concepte: stabilitate şi predictibilitate.
Am o uriașă încredere în potențialul ţării mele şi misiunea mea este să vă conving şi pe dumneavoastră de aceasta.
Suntem membrii ai Uniunii Europene şi această poziție ar trebui folosită ca un avantaj pentru companiile americane de a investi în România.
Ne supunem regulilor UE, avem o poziție importantă de granița cu ţări importante şi aş vrea să prezint ţara mea nu doar ca o piață națională, ci şi ca un actor regional. Vom promova un mediu care să încurajeze investițiile, o birocrație redusă, o corupție redusă şi avantaje economice.
De aceea am şi debutat această vizită cu mediul economic. Sunt bucuros că mi-aţi spus atâtea lucruri frumoase despre ţara mea. A trebuit să vin până la Washington să aud şi lucruri bune”, a spus cu umor Ponta.

Suntem un partener de încredere nu doar pentru administrația americană, ci şi pentru companiile americane. Puneți România în fruntea actorilor importanți pentru dvs. deoarece merităm!

Premierul este de părere că „energia şi IT-ul  sunt, într-adevăr, domenii importante pentru investiții, alături de resursele naturale, dar şi agricultura este un domeniu important. Din anul care vine, România va implementa cel mai rapid noua politică europeană în domeniul agriculturii. În următorii 7 ani, avem 20 de miliarde de euro alocate din bugetul UE pentru acest domeniu. Depinde de sectorul privat şi de agențiile naționale, desigur, să cheltuiască acești bani. Identificăm noi piețe, cum ar fi cea chineză, şi vom sprijini dezvoltarea infrastructurii şi fermierii din domeniul agriculturii.
Vom păstra condiții avantajoase pentru construcția de automobile, şi Ford poate fi un exemplu, la Craiova. Ne vom alătura proiectelor transeuropene şi de curând s-a readus în discuție, la București,  silk road-ul în care sperăm că Romania să rămână” a mai spus Ponta.
Premierul a fost întrebat despre investițiile în domeniul sănătăţii şi, printr-o glumă care a destins atmosfera, a spus optimist că speră ca „Pontacare” (viziunea Cabinetului despre domeniul Sănătăţii) să fie mai puțin controversată decât „Obamacare”.

Vom încuraja asigurările medicale private, Educația şi Sănătatea sunt domenii importante. Şi o mare parte din buget va fi direcționat către aceste domenii. Înainte de orice, cred că trebuie să avem rezultate economice şi apoi să le investim în Sănătate şi Educație.

As puncta faptul că focusul economic al lui Victor Ponta către investițiile americane sunt justificate de actuala situație care situează SUA abia pe locul 12 în topul ţărilor care investesc în România. Aş putea spune, la sfârșitul zilei, că Victor Ponta a vrut să transmită oamenilor de afaceri americani că este cel mai „pro business” premier social democrat din Europa. Şi, cel puțin ieri, la nivelul întâlnirilor oficiale i-a convins. Acum sarcina revine experților şi ministerelor.

„Independența energetică este un obiectiv național, Guvernul va sprijini toate explorările  de gaze neconvenționale. Atâta timp cât sunt îndeplinite și respectate toate standardele de mediu, avantajele sunt foarte importante. SUA sunt pe cale de a câștiga o mare bătălie pentru că folosesc gazul de șist. Prețul la gaze din SUA este la o treime  fata de cel din Europa și 1 milion de locuri de muncă au fost create în domeniul gazelor de șist”, a afirmat premierul Victor Ponta.

România-SUA, date şi cifre economice

La 30 iunie 2013, volumul schimburilor comerciale s-a ridicat la 934,55 milioane USD, din care importuri SUA – 390,60 milioane USD, iar exporturi către SUA – 543,95 milioane USD. Ca urmare a evoluţiei exporturilor şi importurilor, balanţa comercială este în favoarea ţării noastre, înregistrând un excedent de circa +153,35 milioane USD (faţă de +7,75 milioane USD în primele şase luni din 2012).

La 31 iulie 2013, investiţiile americane în România ocupau locul 12 după investiţia în echivalent valută, cu aproximativ 2,31% din totalul investiţiilor străine directe, vizând, în principal, următoarele sectoare: comunicaţii, industrie electronică, industrie chimică, industria lemnului, industria alimentară, comerţ, silvicultură şi minerit. Valoarea totală a capitalului social, în echivalent valută, a fost de 1.124 milioane USD, iar numărul de societăţi comerciale înmatriculate era de 6.672.

Din punctul de vedere al volumului investiţiilor, printre cei mai importanţi investitori americani în România se numără: Smithfield, Lufkin, Timken, Ford, Honeywell, Delphi, Hewlett Packard, IBM, Oracle, Procter & Gamble, General Electric, Cargill, Citibank, McDonald’s, Coca-Cola, Pepsico, Philip Morris, Qualcomm, Solectron ş.a.

Investiţiile americane au vizat, în principal, următoarele sectoare economice: comerţul cu ridicata şi amănuntul (27%), tranzacţii imobiliare (16,8%), industria extractivă şi prelucrătoare (12,7%), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (12,4%), transport, depozitare şi comunicaţii (10,5%), construcţii (8,2%), hoteluri şi restaurante (5,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (2,7%), intermedieri financiare şi asigurări (1,7%), administraţie publică, învăţământ şi sănătate (1,2%), energie electrică şi termică, gaze şi apă (0,9%).

A fost încurajată şi susţinută în mod direct iniţiativa unor companii americane de prim rang de a înfiinţa, în ianuarie 2012, Consiliul de Afaceri SUA-România (American–Romanian Business Council – AMRO) ca un nou vehicul de promovare a oportunităţilor de investiţii din România. Iniţiativa s-a bucurat de sprijinul iniţial a 10 companii americane de prim rang, între care: Chevron, Exxon, ADM, Smithfield, Raytheon, Pharma, Metlife, Amgen, Timken, Mega, ulterior alăturându-se acestora Cargill, Eli Lilly şi Johnson & Johnson.

Au fost depuse eforturi pentru optimizarea dialogului dintre reprezentanţii mediului de afaceri şi instituţiile guvernamentale din România. Reprezentanţii mediului de afaceri american şi membri AMRO au avut întrevederi cu preşedintele României, în marja Summit-ului NATO de la Chicago (mai 2012) şi cu ministrul afacerilor externe, în marja participării la sesiunea AG ONU de la New York (septembrie 2012) şi la Bucureşti, cu ocazia misiunii de promovare economică a AMRO (noiembrie 2012).

O parte din delegaţia României la Washington: Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, premierul Victor Ponta şi Rovana Plumb , ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, la întâlnirea cu reprezentanţii AMRO

Întrevederea premierului Victor Ponta cu secretarul SUA pentru Energie, Ernest Moniz.

Cu reprezentanţi ai companiei Motorola

Vizita premierului la sediul IBM din Washington