Floriana Jucan: Pariul pe cercetare

de Floriana Jucan
Drumul de la înființare până la succes poate fi lung, dar şi presărat cu obstacole ridicate de o concurenţă comercială acerbă pe piața internațională. Mai ales când vorbim despre o companie românească din industria de telecomunicații şi de security. Stelian Ilie, proprietarul Mira Telecom, povestește în exclusivitate pentru Q Magazine despre investițiile în cercetarea unor echipamente care vor revoluționa lupta antiteroristă şi vor salva vieți omenești.
Din anul 2010, numele Mira Telecom a fost evocat în contextul unui proces intentat omului de afaceri britanic Jim McCormick, acuzat şi condamnat de comercializarea unui fals detector de explozibil, ADE 651, pe care l-ați vândut inclusiv dumneavoastră pe piața din România. Când l-ați cunoscut pe Jim McCormick şi care a fost relația dumneavoastră cu acesta?
În anul 1995. Ambii lucram la firme care aveau relații comerciale în domeniul comunicațiilor. Ne-am reîntâlnit ulterior, în 2002. Înființasem deja Mira Telecom în 1998 şi am reluat relațiile de business în telecomunicații şi securitate, în care firma omului de afaceri britanic avea o experiență îndelungată şi parteneriate cu alte companii.
După evenimentele din septembrie 2001, de la New York, industria de securitate a avut o creștere semnificativă întrucât s-a văzut nu doar vulnerabilitatea în faţa atentatelor teroriste, ci şi nevoia unei mai bune prevenții şi a ripostei în faţa acestora. Lupta antitero a devenit prioritate națională pentru aproape toate ţările dezvoltate, iar firmele din domeniu s-au dezvoltat foarte mult. Am privit-o ca pe o oportunitate, şi aşa se explică şi dorinţa mea de a încheia parteneriate şi de a strânge relații cu oameni de afaceri şi firme din străinătate. Datorită relațiilor de business pe care McCormick le avea la nivel internațional, am considerat la un moment dat că o asociere ne poate ajuta să promovăm serviciile şi produsele Mira Telecom pe piețele unde compania britanică era deja prezentă. Jim McCormick nu a avut nicio activitate executivă şi nu a fost niciodată implicat în activitatea administrativă a vreunei companii care aparține Grupului. Jim McCormick a fost doar unul dintre partenerii mei străini, iar la data asocierii noastre era o persoană perfect frecventabilă, cu bonitate financiară și cu reputație în această piață. Niciuna dintre relațiile comerciale ale companiei Mira Telecom cu Jim McCormick nu a fost în afara legii şi, chiar dacă acesta a făcut obiectul unei investigații în Marea Britanie, în 2010 (deci opt ani mai târziu de la asocierea noastră), firma pe care o conduc nu a fost în niciun fel implicată sau citată. Mă refer in procesul penal.
Mira Telecom, integrator de sisteme IT, comunicații şi securitate, face parte din Mira Group. Acesta are în portofoliu activităţi de cercetare în domeniul tehnologiei de detecție substanțe, cercetare în domeniul sistemelor inteligente precum şi dezvoltare de soft. Grupul are un număr de aproximativ 150 – 170 de angajați şi colaboratori şi o cifră de afaceri de circa 13 milioane de euro, la nivelul anului 2013. Grupul Mira a implementat proiecte complexe pentru diferite instituții ale Ministerului de Interne, pentru Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, SRI, SPP, STS, Ministerul de Justiție şi a participat la programul de securizare a frontierelor pentru aderarea României la spațiul Schengen.
Totuși, am văzut că în presa britanică, mai exact la postul de televiziune finanțat de stat, BBC, numele companiei a fost rostit deseori şi în mod subtil chiar a fost prejudiciată imaginea acesteia. Care credeți că este cauza reală a acestei atitudini?
Nu aş acuza de rea credință niciun jurnalist britanic. Cred că, mai degrabă, aceștia au căzut în capcana unei dezinformări care s-a propagat în mod insidios, cu cinci ani în urmă (în 2009), pe diferite bloguri ale unor persoane cu nume fictive. La momentul primelor postări negative la adresa Mira Telecom, nu exista nicio cauză penală pe rolul vreunei instanțe care să-l vizeze pe omul de afaceri britanic. Pur şi simplu m-am trezit, atât eu cât şi alți distribuitori ai produselor pe care le vindea compania lui Jim McCormick, cu e-mailuri de amenințare în care scria textual că, „dacă nu voi înceta orice relație comercială cu McCormick, voi avea de suferit la nivelul imaginii prin campanii de presă”. Deși am ignorat la vremea respectivă această amenințare, ulterior s-a demonstrat că ea a fost întemeiată.
Intimidți, hărțuiți și defăimați public
De ce nu ați răspuns niciodată până acum, nici presei britanice, şi am văzut că nici presei române? Nu există nicăieri un punct de vedere al dumneavoastră în această chestiune.
În 2010 am transmis un comunicat de presă prin care am lămurit relația noastră de business cu McCormick şi cu ATSC, firma acestuia. Desigur, puţini jurnaliști l-au preluat sau au ținut cont de el. M-a surprins însă că BBC, care a dedicat câteva reportaje acestui proces, l-a ignorat, deși mă așteptam la o atitudine complet echidistantă. A fost şi motivul pentru care, ulterior, am declinat orice discuție cu ziariștii de la postul de televiziune britanic, întrucât am simțit chiar din întrebările pe care mi le-au trimis pe mailul companiei, o prejudecată în ceea ce mă privește şi mai ales în ceea ce privește companiile românești.
V-ați gândit să faceți plângere împotriva celor care v-au amenințat şi care v-au defăimat public?
Deși inițial am crezut că sunt niște glume proaste pe care, aşa cum v-am spus, le-am ignorat, ulterior am văzut că acestea fac parte dintr-o acțiune şi o strategie coordonate. Știind că nu avem nimic să ne reproșăm din punct de vedere al legalității oricărei operațiuni pe care am făcut-o pe teritoriul României sau în străinătate, am crezut inițial că e vorba despre o intimidare superficială. Ulterior însă am văzut că era o adevărată hărţuire, că s-au trimis diferite mailuri anonime sau de la persoane a căror identitate era fictivă către parteneri de-ai noștri, către colaboratori, către instituții oficiale cu care lucrăm, către organisme europene care ne finanțează proiectele de cercetare. Cel mai mult m-a surprins să constat inclusiv în atitudinea jurnaliștilor de la BBC un subiectivism nepermis pentru o asemenea instituție cu reputație internațională. Deși nu am fost acuzați în mod direct de nimic ilegal, simpla alăturare a numelui companiei noastre într-un context juridic defavorabil şi insinuarea subtilă a unor potențiale vinovății ne-au creat prejudicii de imagine. Este şi motivul pentru care am demarat deja discuții cu avocați din România şi din Marea Britanie pentru formularea unor demersuri juridice pentru apărarea reputației companiei pe care o conduc şi împotriva hărţuirii la care am fost supus personal.
Nu există reclamații împotriva echipamentului ADE 651
Echipamentul ADE 651, produs şi distribuit de firma ATSC a lui Jim McCormick, s-a vândut în numeroase ţări, inclusiv în România, prin intermediul firmei dumneavoastră, Mira Telecom. După știința mea, nicio instituție guvernamentală cu atribuții în domeniul securității şi siguranței naționale nu face o achiziție de echipamente sau tehnică fără testare, expertiză şi avizare prealabilă a departamentelor tehnice. Cui ați vândut acest echipament despre care acuzarea din procesul lui McCormick afirmă că este nefuncțional? Ați parcurs toate aceste etape înainte de vânzare?
Bineînţeles. Orice companie îşi promovează produsele pe care le comercializează în cadrul unor conferințe şi prezentări la care participă potențialii beneficiari. Începând cu anul 2002 am făcut prezentări mai multor entităţi guvernamentale ale echipamentului detector de droguri şi explozibil ADE 651 produs de compania ATSC. În anul 2003 s-au făcut mai multe teste la solicitarea instituțiilor interesate care au demonstrat performanţele echipamentului. A fost un proces lung care a durat circa un an şi trebuie să vă precizez că, pentru publicul larg care nu are noțiuni aprofundate în domeniul tehnicii militare şi de securitate, este foarte ușor să cadă victima manipulărilor de presă. Nicio instituție a statului nu îşi asumă responsabilitatea înzestrării cu diferite echipamente fără expertize tehnice indubitabile, fără testarea în teren şi fără respectarea tuturor prevederilor legale. Mai ales în domeniile acestea există standarde de calitate şi de achiziție foarte stricte la nivel internațional adoptate şi de România.
După câţiva ani de utilizare a acestui detector, unele dintre instituții au revenit cu proceduri de achiziție pentru suplimentarea numărului. Trebuie să vă spun că la data fiecărei achiziții, care s-a făcut prin licitație publică, existau mai mulți distribuitori ai unor echipamente similare bazate pe aceeași metodă de detectare a explozibililor.
Cum vă explicați, totuși, faptul că un detector fals – dacă ar fi să credem acuzatorii din procesul omului de afaceri britanic – este folosit cu succes în ţări precum Irak, Arabia Saudită, Egipt, Liban, India, China, Mexic, Kenya, Iordania etc. unde, potrivit unor rapoarte interne pe care le-am consultat cu titlu confidențial, rata atentatelor a scăzut tocmai datorită prevenției şi că niciuna dintre acestea nu a formulat vreo plângere împotriva acestui echipament?
Să știți că nici în România nu a existat vreo reclamație din partea vreunei instituții! Singura explicație pe care mi-am dat-o la vremea declanșării procesului din Marea Britanie a fost aceea a unei coincidenţe: cu mai mult de un an înainte de autosesizarea anchetatorilor britanici, firma lui Jim McCormick câștigase o licitație în Irak împotriva unor alte firme, jucători importanți pe piața internațională din industria de security. Acela a fost şi momentul în care şi eu şi alți parteneri de-ai lui McCormick am început să fim amenințați, hărţuiţi şi presați public sau în anonimat să ne disociem de acesta şi să întrerupem orice relație comercială.
În anul 2010, Mira Telecom a obținut o finanțare din fonduri europene pentru
construirea unui Centru de Cercetare la Joița, jud. Giurgiu. Finanțarea din fonduri europene a reprezentat aproximativ 40% din totalul investiției, diferența de 60% fiind suportată din fonduri proprii şi finanțări bancare.
Potrivit informațiilor mele, organele penale din Marea Britanie s-au autosesizat în urma unei campanii de presă dusă împotriva omului de afaceri. Ce justifică această campanie de denigrare a Mira Telecom, din punctul dvs. de vedere?
Eu cred că este vorba de o competiție comercială la nivel internațional, iar acolo unde o firmă nu poate fi descalificată din punct de vedere al performanţelor sale tehnice, poate funcționa eliminarea acesteia doar prin discreditarea imaginii publice. Nu am promovat şi vândut acest echipament, practic, decât pe piața românească, dar este adevărat că prin asocierea cu Jim McCormick ne pregăteam să intrăm pe piețele externe cu produse proprii ale Mira Telecom, in special aplicații soft la care avem performanțe notabile.
Cum v-am spus şi mai devreme, eu am văzut în relația cu un om de afaceri britanic o oportunitate pentru o companie românească de a accede la piețele internaționale. Repet, în momentul în care m-am asociat cu Jim McCormick şi am devenit distribuitor al produselor ATSC pe piața românească, acesta era un om de afaceri respectat în Marea Britanie şi în alte ţări cu care avea relații de afaceri de ani întregi.
Vom produce un echipament de nivel internațional
Am constatat că ați fondat chiar un Centru de Cercetare care a atras şi finanțări, dar şi oameni importanți în acest domeniu. În condițiile unui buget tot mai mic acordat cercetării şi tehnologizării, companiile private pot fi o soluție care să ajute şi statul român?
România, din păcate, şi-a pierdut reputația de ţară inovatoare şi simt că uneori, în competițiile internaționale, la prezentări, suntem dezavantajați în comparație cu firme din alte ţări care sunt percepute ca fiind lideri în inovație şi calitate cum ar fi Germania, Marea Britanie, Suedia etc.
Israel!
Israel, exact! Întotdeauna, cercetarea aplicativă şi dezvoltarea de noi tehnologii au făcut diferența între companii. Este şi motivul pentru care am decis la nivel strategic în companie, să dezvoltăm şi să investim într-un Centru propriu. În 2005 am început activitatea de cercetare în cadrul Grupului şi am dezvoltat un sistem de alarmare publică. Acest sistem a fost livrat mai multor administrații publice locale.
În 2009 am demarat un nou program de cercetare în colaborare cu Facultatea de Fizică de la Măgurele. Inițial, am finanțat acest program din fonduri proprii, ulterior însă, pentru continuarea acestuia, în 2013, am obținut o finanțare semnificativă de la ANCS. Programul se derulează pe doi ani şi vizează realizarea unui detector de explozibil pe tehnologia NQR (n.r. – Nuclear Quadrupole Resonance). Este un program complex care implică multă cercetare aplicativă. Tot în anul 2009, în toamnă, am început un al treilea program de cercetare pentru realizarea unui echipament de detecție explozibili de la distanţă (standoff detection). Începând cu anul 2010, acest program a fost coordonat până în iunie 2013 de prof. dr. Marian Apostol de la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. După aproape patru ani de muncă, am reușit să obținem brevetul şi să realizăm un prototip care a fost supus la peste 1.000 de teste, inclusiv de o instituție tehnică a statului român, cu un rezultat statistic foarte bun. Teoria care stă la baza principiului de funcționare al echipamentului a fost publicată în Journal of Applied Physics of American Institute of Physics, The European Physical Journal, Advanced Electromagnetics Paris. Dacă testările finale vor confirma performanţele echipamentului nostru, va fi un produs extrem de important pe piața de securitate, care va putea preveni pierderea de vieți omenești. Convingerea mea este că va fi un produs ce se va achiziționa la nivel internațional.
Dar, revenind la întrebarea dumneavoastră, am văzut acest Centru şi ca pe un instrument într-un parteneriat public privat spre beneficiul societăţii şi al prestigiului României, dar şi ca pe un pariu personal de a transforma această platformă într-o bază de experimente şi de dezvoltare a unor noi tehnologii pentru studenții şi masteranzii pasionați de cercetare. Paradoxal, sunt foarte mulți studenți români care beneficiază de granturi de milioane de euro şi de încredere din partea unor universităţi importante ale lumii, în timp ce statul român îi neglijează nu doar pe aceștia, dar şi pe cei care sunt aici şi îşi doresc să rămână. Companiile private pot fi o alternativă la bugetul de stat şi la un mecanism anchilozat care a neglijat în ultimul timp acest domeniu.
Faptul că profesorul Marian Apostol ni s-a alăturat şi că lucrează cu noi deja de patru ani, împreună cu o echipă de specialiști catalizată în jurul dânsului, a fost o recunoaștere a strategiei noastre de cercetare.
Centrul desfășoară activităţi de cercetare aplicativă pentru dezvoltarea de noi tehnologii şi echipamente în domeniul securității şi telecomunicațiilor. Mira Telecom face parte din diferite consorții de cercetare la nivel European, finanțate prin Programul Cadru de Cercetare FP7 al Uniunii
Așa s-a născut programul de burse al Mira Telecom?
Da. Eu însumi fiind inginer electronist şi un pasionat de cercetare, am vrut să dau o șansă celor care au acest tip de preocupare, dar nu beneficiază de finanţări corespunzătoare. Sigur că urmăresc dezvoltarea companiei, dar în același timp găsesc satisfacție personală şi să contribui la realizarea visului unui om pasionat de cercetare. Regret că ţara mea, care avea expertiză şi reputație în acest domeniu, alocă atât de puţină atenție şi resurse cercetării, în condițiile în care viitorul aparține ţărilor care vor inova.
Marian Apostol este cercetător științific şi profesor de fizică teoretică la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Este autorul a sute de articole pe tematică, a publicat peste 30 de cărţi, a participat activ, cu discursuri şi lucrări, la nenumărate conferințe şi workshopuri internaționale. A coordonat numeroase proiecte științifice şi a participat la cercetări despre fenomenele seismice, fizică nucleară, plasme etc. Ţine seminarii la Institutul de Fizică Atomică, este consultant pentru companii high-tech din SUA şi din Japonia. A obținut premii şi distincții atât din partea Academiei Române şi a altor instituții din ţară, cât şi din partea unor organisme internaționale, fiind inclus între „Great Minds of the 21st Century” de Institutul Biografic American.
Ultima ora:

ObservatorNicholas S. Kass on President Trump’s Vision and the Romanian-American Partnership – Exclusive Interview on Antena3 CNN

PoliticLigia Deca, numită secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO

EconomieNicholas S. Kass on President Trump’s Vision and the Romanian-American Partnership – Exclusive Interview on Antena3 CNN

ExternAlexandru Grumaz: Supraviețuirea Europei!

SocialAndrei Caramitru: Studiu despre analfabetismul funcțional

EvenimenteAlexandru Bogdan: A relaxed chat about the key takeaways from 2024 and hopes for 2025

EditorialDan Mircea Cipariu: Detector pentru “războinicii viteji”!

CulturaAndreea Paul: Conflictele intergeneraționale au un remediu fantastic prin teatru
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe