Evenimentele de genul „Panama-leeks” ar putea să se intensifice, având în vedere că multe state ale lumii se confruntă cu constrângeri bugetare care nu le permit să răspundă solicitărilor cetățenilor, însă mulți bani din statele respective se regăsesc în paradisuri fiscale, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu.

„Există teama de riscurile digitalizării, cum ar fi vulnerabilitatea crescută în ceea ce privește siguranța datelor, aceste Panama-leeks și altele asemănătoare, și iată în ce domeniu, tocmai în cel de care vorbim astăzi. Și lucrurile este posibil să se intensifice plecând, în opinia mea, de la tensiunile bugetare existente în toate statele lumii, ca urmare a acestor practici imorale, uneori poate și ilegale, pentru că nu toate optimizările fiscale sunt imorale, unele sunt și ilegale raportat la legislație. Bugete sărace care nu pot răspunde solicitărilor populației, pe de altă parte bani foarte mulți în paradisurile fiscale, ceea ce, în plan general, dar și local, la nivelul fiecărei țări conduce la slăbirea democrației și a țesutului social, care asigură fundamentul oricărei democrații”, a explicat, miercuri, Florin Georgescu, într-o conferință dedicată revoluției digitale din sectorul bancar.

El a reamintit de teoria expusă de Thomas Piketty în lucrarea sa „Capitalul în secolul al XXI-lea” și anume că, adunând deficitele de cont curent cu excedentele lumii, deci plus cu minus, suma algebrică este minus.

„Ca și când Pământul ar fi dator la Marte, ne împrumută niște extratereștri. Nu! Diferența este în aceste paradisuri, care nu vor transparență, nu raportează, nu asigură schimbul de informații, până într-un moment când G7, G20, OECD, FMI și așa mai departe vor lua deciziile necesare, mai ferme, în vederea asigurării transparenței și a unui tratament fiscal egal pentru toți cetățenii”, a mai spus Florin Georgescu.

De aceea, în opinia sa, securitatea informației reprezintă o precondiție a încrederii, iar respectarea acestei exigențe este costisitoare pentru bănci.

„Dar, pe de altă parte, costuri mai mari pentru securitate asigură încredere mai mare clienților băncii față de serviciile oferite de aceasta. Însă eforturile pe care băncile le fac pentru a asigura securitatea tranzacțiilor și a datelor vor fi răsplătite spre exemplu prin integrarea financiară a populației din zonele în care nu există sucursale, agenții, prin intermediul internetului și a produselor bancare digitale”, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.