de Florin Luca

Pentru a ne structura mai bine înţelegerea lumii care ne înconjoară, în Evul Mediu ne-am îndreptat către religie. În secolul XVIII am valorizat raţiunea, în secolul XIX, istoria, iar în secolul XX, ideologia. Acum, în secolul XXI, avem tehnologia de vârf şi digitalizarea, ce ne permit să accesăm informaţii de care omenirea nu a beneficat niciodată de-a lungul întregii sale existenţe. Suntem mai conectaţi ca niciodată… În fiecare minut, 1,3 milioane de persoane se conectează pe Facebook,4,1 milioane de persoane caută informaţii pe Google, 4,7 milioane de filme video sunt urmărite pe YouTube şi 1,1 milioane de dolari sunt cheltuiţi pentru vânzările on-line… Netflix reprezintă 15% din traficul de date pe Internet la scară mondială, iar filmele video on-line, 60%. S-a ajuns ca un telefon inteligent (smartphone) să fie mai performant decât întreaga tehnologie ce a fost pusă în slujba aterizării primului om pe Lună şi de 100 de ori mai performant decât cel mai bun calculator produs acum 30 de ani! Avem o supraveghere mult mai atentă, în timp real, a sănătăţii Planetei: sateliţii pot observa principalele centre de poluare şi ne pot ghida la luarea celor mai bune decizii. Prin intermediul digitalizării se transformă modul nostru de organizare, serviciile publice, sistemele de securitate şi apărare, modul de funcţionare a companiilor, serviciile financiare, performanţa energetică a oraşelor. Digitalizarea ne ajută să ne “înverzim” societatea şi modul nostru  de consum.

Dar care sunt dedesubturile digitalizării, ce se află astăzi în slujba unui ideal al dematerializării, dar se sprijină în mod paradoxal pe o lume materială, cu o sferă de cuprindere mult mai mare decât ne-o imaginăm? Ce se află în spatele telefoanelor noastre inteligente (smartphone)? Cum circulă fiecare email sau fiecare “like” pe care îl dăm pe reţelele sociale? Care este geografia miliardelor de click-uri ce ne guvernează viaţa de zi cu zi? Care este impactul lor economic? Ce provocări ecologice şi geopolitice ascund?

Continuarea, aici.