de Florina Vevera

Refugiații sunt ajutați, chiar dacă se poate mai mult, însă mai multe țări europene sunt sceptice în a accepta propunerile Comisiei Europene, cu privire la împărțirea sarcinilor ce le revin conform Tratatului de la Lisabona (art. 30).

Din păcate cel puțin una dintre aceste țări, va putea fi dată în judecată (la Curtea Europeană a Drepturilor Omului). Ungaria încalcă în acest moment Convenția pentru Refugiați (1951) și Protocolul din 1967. O acțiune împotriva ei se va introduce (probabil) la CEDO și riscă sancțiuni din partea UE.

Incapacitatea Comisiei Europene de a conlucra cu statelor membre ale UE este tragică. Existența UE ar fi trebuit să prevină situațiile de tipul „fiecare pentru el”, dar nu reușește. Unii cred că UE se va prăbuși (mai ales luând în considerare posibila retragere a Marii Britanie). Acest lucru nu se va întâmpla, dar însuși faptul că se discută despre asta este, în sine, tragic.

A opri războiul din Siria și Irak – cauza crizei refugiaților – este foarte dificil. In Irak, Ramadi a fost recâștigat (deși mai sunt necesare câteva operațiuni), dar Mosul nu este un obiectiv imediat.

Situația în Siria este mult mai complexă și era și înainte de intervenția Rusiei. Vor avea loc negocieri la Geneva (16.01.16), dar nu se întrevede un succes imediat. Discuțiile vor viza războiul civil dintre guvern și opoziția siriană, dar problema legată de Statul Islamic și Jabhat al-Nusrah nu poate fi subiect de negociere.

A i se da mai mulți bani Turciei, care are într-adevăr nevoie de ei, nu rezolvă problema migranților. Mulți dintre aceștia fug de război și își doresc o viață normală, cu un loc de muncă, drepturi recunoscute, școli pentru copiii lor și nu vor să traiască toată viața în tabere pentru refugiați. Multe dintre aceste tabere se află deja sub controlul crimei organizate – așa se întâmplă în general în astfel de situații. In aceste condiții, fluxul migranților nu se va diminua până ce războiul nu ia sfârșit.

In ceea ce privește Ucraina, punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk I și II ar duce la anularea unora dintre sancțiunile instituite în prezent de către UE și SUA împotriva Rusiei. Printre cele mai presante aspecte sunt alegerile legislative (libere) din Donbas și recuperarea de către Ucraina a controlului frontierei sale cu Rusia. Dacă se vor pune în aplicare sancțiuni împotriva Federației Ruse până când anexarea Crimeei va fi anulată, rămâne de văzut.