OraNoua.ro
Publicat în 30 septembrie 2015, 16:02 / 223 elite & idei

Florina Vevera: Cele mai importante aspecte ale deciziilor UE cu privire la migranți

Florina Vevera: Cele mai importante aspecte ale deciziilor UE cu privire la migranți

de Florina Vevera

UE a conștientizat oarecum mărimea problemei. Se poate observa însă că țările UE nu și-au revizuit poziția legată de repartizarea refugiaților, conform articolului 80 al Tratatului de la Lisabona (solidaritatea în UE). Danemarca a refuzat să se alăture partenerilor săi. Marea Britanie și Irlanda, care au optat să iasă din Schengen motivând acest lucru cu poziția lor geografică și insulară, au făcut la fel, dar semnificația este diferită, iar premierul David Cameron a anunțat o mărire a numărului de refugiați pe care Mare Britanie este dispusă să-i primească.

Statele membre nu vor africani (din sudul Saharei) care nu se califică ca refugiați conform Convenției Refugiaților, kosovari, bosniaci sau alții care profită de situația actuală, pentru că unii au încercat să se amestece în valul curent de migrare. Aceștia se presupune că vor fi trimiși înapoi. Numai imigranții din țările devastate de război sau țările cu represiune din partea statului severă ar trebui să poată să se stabilească aici.

Nu cred că UE va merge atât de departe încât să invoce art. 7 din Tratatul de la Roma în cazul în care cotele nu vor funcționa și garduri vor fi ridicate între țări.

S-a ajuns la o înțelegere cu ocazia Consiliului (la nivelul Miniștrilor de Interne) pe care țările Est Europene nu au dezaprobat-o. Înțelegerea nu îi afectează în mod direct, dar conține principii pe care le-au susținut, inclusiv o reafirmare a art. 80 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, așa numitul Tratat de la Lisabona, care introduce principiul solidarității. Art. 78 este de asemenea citat. Acesta spune că ”Uniunea va dezvolta o politică comună de azil, de protecție subsidiară și protecție temporară cu scopul de a oferi un statut corespunzător oricărui resortisant al unei țări terțe care necesită protecție internațională și va asigura respectarea principiului nereturnării. Această politică trebuie să fie în conformitate cu Convenția de la Geneva, din 28 iulie 1951 și cu Protocolul cu privire la refugiați, din 31 ianuarie 1967 și a altor tratate relevante”.

Lucrurile nu stau foarte bine, în înțelegere, referitor la punctele: ”(39) În conformitate cu articolele 1 și 2 ale Protocolului nr. 21 legat de poziția Marii Britanii și a Irlandei în ceea ce privește zona de libertate, securitate și justiție, anexat Tratatului UE și al Tratatului de Funcționare a UE și fără prejudicierea Art. 4 al aceluiași Protocol, aceste State Membre nu iau parte la adoptarea acestei Decizii și nu sunt condiționate de aceasta și nu sunt subiectul aplicării acesteia.; (40) În conformitate cu Articolele 1 și 2 din protocolul no 22 asupra poziției Danemarcei, anexat la TEU și TFEU, Danemarca nu ia parte la adoptarea acestei Decizii și nu va fi obligată să o aplice”.

Că numai părțile contractante sunt obligate este de la sine înțeles, dar trebuie să se facă distincția între motivele pentru care unele state membre nu participă.

Marea Britanie și Irlanda sunt insule și nu au intrat în Schengen. Marea Britanie și-a anunțat propriile decizii suplimentare și nu dorește să fie legată de principii despre care crede că nu sunt aplicabile în totalitate. Dar în cazul Danemarcei este vorba despre altceva.

Un alt aspect este constituit de numere. 40.000 este un număr foarte mic comparabil cu fluxul, și lasă o parte importantă din povară Italiei și Greciei, dar se referă numai la acele persoane ”care au ajuns sau ajung pe teritoriul țărilor membre începând cu 15 august 2015 până la 16 septembrie 2017”. Cu alte cuvinte aceasta este o decizie de urgență corespunzătoare unei situații de urgență, și alte măsuri vor fi avute în vedere, probabil, pentru perioada următoare, în funcție de evoluția situației. Punctul (18) suspendă de facto Dublin III pentru țările și refugiații în cauză. 24.000 de aplicanți vor fi relocați din Italia pe teritoriul statelor membre, în timp ce numărul echivalent pentru Grecia va fi de 16.000.

Foarte important, „măsurile de relocare nu absolvă statele membre să aplice în întregime Regulamentul complet (UE) nr.604/2013, inclusiv dispozițiile referitoare la reîntregirea familiei, protecția specială a minorilor neînsoțiți, și clauza discreționară, din motive umanitare”. Pe parcursul lungului lor marș, unele familii au fost separate și vor trebui să fie reunite.

De asemenea, „în scopul de a decide care stat membru anume ar trebui să fie statul membru de relocare, ar trebui să se acorde o atenție sporită calificărilor și caracteristicilor solicitanților în cauză, cum ar fi competențele lingvistice și alte indicații individuale specifice, bazate pe istoricul familiei, legăturile sociale și culturale care ar putea facilita integrarea acestora în statul membru de relocare.” Dar religia sau opiniile filozofice și politice nu sunt printre criteriile hotărâtoare, în conformitate cu prevederile din Convenția privind statutul refugiaților și cea a Consiliului Europei (a nu se confunda cu Consiliul European, o instituție UE) – Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Relocarea secundară, de exemplu, adică mutarea într-un alt stat participant, va fi redusă, dar nu îmi este clar modul în care un stat membru Schengen ar putea împiedica aceste mișcări odată ce statutul de refugiat a fost acordat și un permis de ședere pe termen lung s-a eliberat fără a încălca Schengen.

Dispozițiile privind sprijinul operațional vor ajuta la liniștirea statelor membre mai puțin dezvoltate. Statele membre de relocare vor primi o sumă forfetară de 6000 EUR pentru fiecare persoană relocată și vor avea sprijin de la agențiile UE.

Statele non – UE sunt asociate. „Cu ajutorul Comisiei, se pot face aranjamente bilaterale între Italia și, respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, precum și între Grecia și, respectiv, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, pentru relocarea solicitanților de pe teritoriul Italiei și Greciei pe teritoriul statelor din urmă”.

Dreptul internațional prevalează legislația națională. În cazul unei astfel de convenții, aceasta se aplică doar pentru semnatari.

În opinia mea, încălcarea principiului solidarității în cadrul UE de către unele țări est-europene, în cazul în care se confirmă (pentru că încă pot răzgândi), nu va fi uitată. Respectarea art. 80 din Tratatul de la Lisabona nu este opțională.

Arestarea imigranților ilegali, care solicită statutul de refugiat, în orice stat parte la Convenția privind statutul refugiaților din 1951, pentru intrare ilegală, ar fi o încălcare directă și extraordinară a Convenției.

Convenția este atât un statut cât și un instrument bazat pe drepturi și este susținută de un număr de principii fundamentale, mai ales privind ne-discriminarea, non-sancționarea și de nereturnare. Prevederile Convenției, de exemplu, trebuie să fie aplicate fără discriminare de rasă, religie sau țară de origine.

Convenția prevede de asemenea, că, sub rezerva anumitor excepții, refugiații nu ar trebui să fie penalizați pentru intrare sau ședere ilegală. Aceasta recunoaște că solicitarea azilului poate forța refugiații să încalce normele în materie de imigrație. Sancțiuni interzise sunt și acuzarea de imigrare sau solicitarea de azil, sau reținerea doar pe baza faptului că ei caută azil. Important, Convenția conține diferite măsuri de protecție împotriva expulzării refugiaților. Principiul de nereturnare este atât de fundamental că nici nu se poate face vreo derogare sau vreo abținere de la acesta. Acesta prevede că nimeni nu va expulza sau returna („deporta”) un refugiat împotriva voinței sale, în orice mod, într-un teritoriu unde el sau ea se teme de amenințări la adresa vieții sau a libertății sale.

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

PoliticKlaus Iohannis anunță candidatura României la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

EconomieIonuț Stanimir: Primul Raport de Inteligență Financiară realizat de BCR – Situația financiară este a doua dimensiune importantă pentru români, după sănătate

ExternElena Calistru: Un pic de voință de a te mișca spre mai bine

SocialAlina Rizi: Sa regenerezi orasul ia timp

EvenimenteFlaviu George Predescu: Vă invit la lansarea cărții mele „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Andrei Gavrilă

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe