OraNoua.ro
Publicat în 3 februarie 2016, 17:24 / 238 elite & idei

Florina Vevera: De la Frontex la EBCG -un potențial transfer de suveranitate

Florina Vevera: De la Frontex la EBCG -un potențial transfer de suveranitate

Zilele acestea a avut loc reuniunea miniștrilor de interne și justiție la nivelul Uniunii Europene, întâlnire dedicată crizei migranților.

Miniștrii s-au întâlnit la Amsterdam pentru a discuta mutarea frontierei spațiului de liberă trecere (fără pașaport), care include cea mai mare parte a UE, mai înspre nord și implementarea forțelor de poliție comune de-a lungul frontierei dintre Macedonia și Grecia. Mai multe state au pus presiune asupra Greciei pentru a-și spori eforturile de a controla afluxul de imigranți în Europa. Dar acestă reacție nu s-a transformat într-o propunere a Comisiei Europene.

Ioannis Mouzalas, ministrul pentru migrație în guvernul Syriza, a făcut cunoscut faptul că discuțiile iau o turnură greșită ce tindea să devină o culpabilizare reciprocă. Iar, Reuters a citat-o pe Johanna Mikl-Leitner – Ministrul de Interne al Austriei – care a afirmat că „dacă nu putem proteja frontiera externă a UE la granița greco-turcă, atunci frontiera externă a Schengen se va deplasa spre centrul Europei”.

Propunerile prezentate de Comisia Europeană în urma reuniunii ar permite controlul pașapoartelor în zona Schengen, suspendând acordul interguvernamental Schengen în vigoare pentru o perioadă de doi ani. Insă, Comisia este reticentă în a înainta aceasta propunere Consiliului.

Într-un document aflat în discuție la nivel european cu privire la paza frontierelor europene, numit „Discussion Paper European Border and Coast Guard”, pregătit de Comisia Europeană pentru întâlnire, se menționează că „pentru a avea un spațiu fără controale la frontierele interne în spațiul Schengen, un control eficient și o bună funcționare a frontierelor externe ale spațiul Schengen este esențială. Controlul efectuat de către fiecare stat membru și asociat Schengen la frontierele sale externe nu este doar în interesul statului membru respectiv, ci în interesul tuturor.

Consiliul European a stabilit anul trecut direcțiile politice în vederea consolidării frontierelor externe ale UE, prin sporirea mandatului Frontex. Ulterior, Comisia Europeană a întocmit „pachetul măsurilor de gestionare a frontierelor”, ce include o propunere de regulament cu privire la granițele europene și paza de coastă.

Conform propunerii, Gărzile de Frontieră Europene nu vor înlocui, ci vor sprijini poliția de frontieră (echivalentul acestei) din fiecare țară membră. European Border Guards este o creație a Frontex, agenția europeană pentru granițele externe. Frontex promovează, coordonează și dezvoltă managementul frontierelor europene aplicând conceptul managementului integrat al granițelor.

Frontex a acceptat pe 10 decembrie 2015 cererea Greciei de a-și desfășura echipele de intervenție rapidă la frontieră (RABIT) pe insulele grecești din Marea Egee pentru a-i ajuta pe greci în gestionarea numărului record de imigrați care ajung pe malurile lor. În urma unei evaluări, director executiv Frontex, Fabrice Leggeri, a decis să activeze mecanismul RABIT.

Desfășurarea RABIT a presupus ca Grecia să furnizeze personalul necesar, care să lucreze alături de ofițerii Frontex.

Numai unu din cinci din cei 700.000 de migranți, care au ajuns pe insulele Greciei din Turcia au fost interceptați anul trecut în momentul în care au ajuns la țărm.

Implementarea RABIT crește numărul de agenți/ofițeri și echipamente tehnice, cum ar fi bărci și mașini de patrulare, desfășurat pe insulele grecești. Operațiunea pune un nou accent pe controalele de securitate. Agenții care desfășoară controalele de securitate prin verificarea bazelor de date naționale și parțial pan-europene trebuie să lucreze împreună cu experții în verificare, interogare și amprentare.

Implementarea RABIT înlocuiește operațiunea aflată în prezent în desfășurare numită Marea Poseidon și va acoperi o zonă operațională asemănătoare. În prezent, în insulele din Marea Egee, Frontex a desfășurat 16 nave și mai mult de 260 de agenți, care ajută la înregistrarea noilor sosiți și la supravegherea frontierei, și mai mulți experți în interogare și documente.

Până acum mecanismul RABIT a mai fost activat o singură dată, în octombrie 2010, tot de Grecia. Operațiunea de la granița terestră a Greciei cu Turcia, din regiunea Evros, a durat din noiembrie 2010 până în martie 2011, când Frontex a reluat Operațiunea Terestră Comună Poseidon.

Dar, Frontex e ca și moartă. Bruxelles-ul propune în locul ei crearea unei forțe europene permanente de frontieră, care ar putea prelua controlul frontierelor externe ale blocului – chiar dacă un guvern național ar avea de obiectat. Această mișcare ar reprezenta, fără îndoială cel mai mare transfer de suveranitate de la crearea monedei unice.

Comisia Europeană și-a dezvăluit planurile de a înlocui Frontex cu o forță permanentă la frontiera și coasta comună, ce va fi desfășurată la ordinul Comisiei.

Planul reprezintă pentru unii o ultimă încercare de a salva zona Schengen, prin introducerea unui fel de poliție de frontieră comună, lucru cerut de Paris și Berlin în mod repetat. Marea Britanie și Irlanda au anumite opțiuni în afara politicii UE privind migrația, și nu ar fi obligate să ia parte la acest sistem.

Unul dintre cele mai controversate elemente ale regulamentului ar preda Comisiei competența de a autoriza o desfășurare de forțe la o frontieră națională, cu simpla recomandare a consiliului de administrație al nou formatei Gărzi Europene de Coastă și Frontieră(EBCG). Acest lucru s-ar aplica, de asemenea, membrilor Schengen din afara UE, cum ar fi Norvegia. Deși statele membre ar fi consultate, ele nu ar avea putere de veto.

Dimitris Avramopoulos, Comisarul pentru politica de migrație al UE, a declarat: „criza refugiaților a arătat limitările actuale ale Frontex de a aborda și remedia în mod eficient situația creată ce pune presiune pe frontierele externe ale Europei”. EBCG ar fi o modalitate de a „proteja și de a consolida Schengen”.

Frontex cu baza la Varșovia nu are permisiunea să achiziționeze propriile echipamente, nici să angajeze direct proprii polițiști de frontieră: se bazează pe promisiunile statelor membre, care de multe ori nu au reușit să se materializeze. Nu are mandat să desfășoare misiuni de cercetare și salvare, ceea ce a împiedicat grav eforturile de asistare a refugiaților din Marea Mediterană, în 2015.

Dacă planul este aprobat de Consiliul UE, înlocuitoarea lui Frontex va avea multe puteri noi, inclusiv capacitatea de a angaja și de a controla proprii polițiști de frontieră și de a-și achiziționa propriul echipament. Acesteia i se va permite să opereze în țările non-UE, cum ar fi Serbia și Macedonia, care au devenit țări de tranzit pentru persoanele care încearcă să ajungă în nordul Europei. Noua agenție va fi capabilă să deporteze oamenii care nu au dreptul de a rămâne în Europa – o putere care i-a lipsit Frontex.

EBCG va avea, de asemenea, posibilitatea de a apela la un fond de polițiști de frontieră furnizat de statele membre, precum și la propriile sale gărzi. Noua forță de frontieră, dacă este aprobată, se va supune legilor naționale ale statelor membre în care își desfășoară activitatea.

Capitalele naționale vor păstra controlul de zi cu zi al frontierelor proprii, dar noua agenție va fi în măsură să monitorizeze și să-și intensifice eforturile în cazul în care se simte că protecția pe care o oferă este inadecvată.

Va exista cu siguranță o anumită rezistență la noul plan pe care miniștrii de interne l-au discutat, deoarece implică, așa cum am spus mai devreme un transfer masiv de suveranitate Comisiei Europene, într-un moment în care statele membre cer mai multă subsidiaritate, adică repatrierea puterilor care au fost inițial transferate Bruxelles-ului. Dar situația de urgență îi va face pe unii să uite de subsidiarități în cazul de față.

Comisia propune „un sistem prin care Frontiera Europeană și Paza de Coastă (EBCG) va avea capacitatea și mijloacele de a face față provocărilor externe. Agenția va avea mandatul să efectueze o evaluare a vulnerabilităților, în scopul evaluării capacității statelor membre de a face față provocărilor la frontierele lor externe, inclusiv prin intermediul unei evaluări a echipamentelor și a resurselor acestora, precum și a managementului situațiilor de urgență. Pe baza acestei evaluări, Agenția va identifica și va decide cu privire la măsurile care trebuie luate de statele membre. Această decizie va fi obligatorie. În cazul în care un stat membru în cauză nu acționează conform deciziei, chestiunea va fi raportată consiliului de administrație al agenției.”

Ultima ora:

ObservatorBogdan Aurescu va participa la a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieDaniel Dăianu: Chestiunea Energiei şi bugetul public

ExternBogdan Aurescu va participa la a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU

SocialGeorge Butunoiu: Asistentă de 47 de ani sau de 26?

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe