Revizuirea TVA şi a contribuţiilor sociale ar trebui să fie principalele măsuri puse în practică de către Guvern pentru eficientizarea sistemului fiscal, este de părere Gabriel Biriş, avocat, expert în fiscalitate şi vicepreşedinte al Forţei Civice. Într-un interviu acordat PUTEREA, Biriş punctează erorile în materie de fiscalitate ale ultimelor guverne şi pledează pentru o simplificare a sistemului de taxe şi impozite.

Daniel Hărmănescu: Majorările de taxe prezente în noul Cod fiscal, care a intrat în vigoare la 1 februarie a.c., au şansa de a creşte veniturile la bugetul de stat, conform estimărilor făcute de Guvern?

Gabriel Biriş:Orice majorare de taxe este făcută cu scopul de a creşte încasările la buget. În practică însă, rezultatele nu sunt întotdeauna proporţionale: veniturile cresc mai puţin decât majorarea de taxe din pricina creşterii evaziunii. În multe situaţii însă, creşterea veniturilor poate fi obţinută prin scăderea taxelor, dublată de îmbunătăţirea administrării. Însă trebuie să recunoaştem că majorarea impozitelor a fost singura soluţie găsită de toate guvernele din ultimii ani. Lărgirea bazei şi, mai ales, îmbunătăţirea administrării au fost lăsate în plan secund atunci când a fost nevoie de venituri suplimentare la buget.

Cum apreciaţi faptul că premierul Victor Ponta va coordona activitatea de combatere a evaziunii prin crearea unei noi structuri în cadrul ANAF, utilizând informaţii furnizate de serviciile de informaţii? Este aceasta o practică în alte ţări din Uniunea Europeană?

Din câte am înţeles, noua structură va include Garda Financiară, controlul fiscal şi pe cel vamal şi va fi sub conducerea directă a Ministerului de Finanţe, şi nu a premierului. O astfel de construcţie este practică generală, întâlnită la toate statele civilizate. Nu am cunoştinţă de state în care controlul fiscal să fie subordonat direct premierului. Premierul are la dispoziţie alte instituţii de la care poate primi rapoarte cu privire la probleme sensibile, inclusiv despre reţele organizate de criminalitate economică/evaziune fiscală.

Apreciaţi că legea privind dublarea pedepselor pentru contribuabilii vinovaţi de evaziune fiscală, aprobată marţi de Parlament, este oportună?

Problema nu este mărimea pedepselor, ci certitudinea aplicării acestora. Să nu uităm ca statul are un instrument foarte punitiv – mă refer la confiscarea extinsă (Legea 63/2012), instrument care nu a prea fost folosit…

Ce măsuri fiscale ar trebui să pună în practică Guvernul pentru a mai elimina din evaziune şi a creşte veniturile la bugetul de stat?

Cred că, în primul rând, ar trebui revizuite două dintre impozitele care aduc cele mai mari venituri la bugetul consolidat, respectiv TVA şi contribuţiile sociale. Din păcate, TVA este mult prea mare, iar profitul obţinut prin fraudarea TVA a fost chiar crescut prin creşterea cotei de la 19 la 24%. Aici avem şi o problemă care ţine de modul în care funcţionează TVA. Este vorba de oportunitatea de fraudă creată de tratamentul diferit al TVA la operaţiuni intracomunitare vs operaţiuni naţionale. Acest „virus” permite unui intermediar („fantoma”) să cumpere fără TVA din alt stat european, să vândă în ţaralui cu TVA, pe care o colectează şi nu o plăteşte bugetului. La primul control, fantoma este abandonată… Acest mecanism de fraudă singur produce la bugetele statelor UE o pagubă de peste 110 miliarde de euro (din care probabil între 4 şi 6 miliarde de euro în România). Soluţia de eliminare a problemei este taxarea inversă în toate tranzacţiile B2B (Business-to-Business), soluţie care, din păcate însă, nu este acceptată de Comisie.

Cea de-a doua direcţie în care reglementările ar trebui reformate sunt contribuţiile sociale. Din păcate, acestea sunt mult prea mari pentru contractele de muncă şi uneori prea mici pentru alte tipuri de venituri. Cred că sistemul ar trebui simplificat, baza de calcul plafonată, acordate deduceri personale şi la calculul contribuţiilor, iar diferenţele dintre contribuţiile datorate pentru diverse tipuri de venituri eliminate.
În ceea ce priveşte administrarea fiscală, sunt multe lucruri care se pot face. Vorbim de măsuri care să oblige la declararea veniturilor, reducerea circulaţiei de numerar, dar şi informatizarea serioasă a administrării. O bază de date comună, la nivel naţional, pentru toţi contribuabilii ar ajuta la rezolvarea multor probleme.

Ar fi oportună introducerea în România a legii falimentului personal?

Bineînţeles că da. Numai că o astfel de lege nu trebui să fie văzută ca o soluţie ca unii să scape de achitarea datoriilor.

Crearea Autorităţii de Supraveghere Financiară – structura care va fi condusă, potrivit ultimelor informaţii, de liberalul Dan Radu Ruşanu – este o măsură benefică din punctul de vedere al reducerii costurilor şi al creşterii eficienţei activităţii de supraveghere a pieţelor financiare?

Nu cred în această soluţie.
Articol publicat pe www.puterea.ro