Matei Bogdan
Publicat în 2 decembrie 2020, 17:05 / 97 elite & idei

Gabriel Biriş: „Orice leu cheltuit în plus astăzi este un leu împrumutat”

Gabriel Biriş: „Orice leu cheltuit în plus astăzi este un leu împrumutat”

Sursa de finanţare a deficitului bugetar nu poate să fie contul aşa cum a spus Curtea Constituţională, ci este datoria publică, iar orice leu în plus la cheltuieli, astăzi, este un leu împrumutat, a declarat, ieri, Gabriel Biriş, specialist fiscal şi avocat la casa de avocatură Biriş Goran, într-o conferinţă organizată de Piaţa Financiară. El a mai spus că România pierde 6-7 miliarde de euro, anual, din necolectarea de TVA.

Biriş a afirmat: „Se poate colecta semnificativ mai mult, asta este evident. Gap-ul de TVA, acolo avem cele mai bune cifre pentru că studiile sunt făcute de Comisia Europeană, luând aceleaşi date de bază în toate statele. Avem comparabile. Noi, din păcate, la TVA avem un gap (deficit – n.r.) de vreo 6-7 miliarde de euro. A fost şi mai mare. Cea mai mare parte din păcate vine din (zona de) business to business, nu din consum. Ca să poţi să reduci gap-ul până la un nivel comparabil cu media, aşa cum a făcut Bulgaria, trebuie să informatizezi administraţia, să introduci… şi am văzut preluate în programul PNL nişte idei pe care le-am lăsat acolo prin sertare când am fost secretar de stat… e-factura, SAF-T-ul, care înseamnă că, dacă s-ar implementa sistemul ăsta, toate facturile ar fi emise dintr-o aplicaţie gestionată de ANAF. Conectarea caselor de marcat fiscale cu ANAF-ul ca să poţi să faci analiză de risc… Dar asta nu-i atât de importantă pentru că dacă ne uităm un pic la structura veniturilor din TVA şi la mărimea gap-ului vedem că nu ai cum să justifici din retail mai mult de o optime din total gap. Şi atunci din măsuri de administrare şi poate lărgirea taxării inverse… pentru că frauda în B2B este posibilă datorită modului în care funcţionează TVA-ul în Europa. (…) Sunt probleme generale, dar colectarea poate fi îmbunătăţită şi prin măsurile legislative”.

Gabriel Biriş a mai spus că, începând cu 2017, a fost spulberată baza de impozitare. Soluţia la problema veniturilor la buget trebuie să fie una combinată: refacerea bazei de impozitare în locul creşterii generale de taxe, îmbunătăţirea administraţiei fiscale şi eficientizarea cheltuielilor statului.

„Nu numai la impozitul pe profit (a fost spulberată baza de impozitare – n.r.), unde astăzi avem doar 5% din companii care mai declară impozit pe profit. 5%! De ce? Pentru că plafonul la microîntreprinderi s-a ridicat la 1 milion de euro de la 100.000 şi pentru că în 2017 impozitul pe profit a fost eliminat pentru toate hotelurile şi restaurantele mari. Plătesc un derizoriu impozit pe specific. Ca să ne înţelegem: un mare club de pe litoral, din Mamaia, plăteşte anual impozit specific cam cât reţin eu impozite şi contribuţii secretarei mele. Cam ăsta e nivelul. Iar restaurantele de peste 100 metri pătraţi din centrul Bucureştiului, care erau pline înainte, cam de vreo 2 ori mai mult. Asta la impozitul pe profit. La impozitul pe salarii şi contribuţiile sociale: păi când scazi, pe calea dreaptă la remunerarea muncii, contractul de muncă… pui 43% şi creezi potecuţe: PFA, 10%, plus 200 de lei pe lună CAS-ul şi încă vreo câteva… Mai faci şi altceva, măreşti pragul la microîntreprinderi (…). Soluţia nu poate fi decât, în opinia mea, una singură: să facem sistemul de contribuţii sociale rezonabil, să plafonăm baza de calcul pe suma veniturilor (…) să aşezăm sarcina fiscală la vreo 3 salarii medii, în funcţie de cât câştigăm şi nu în funcţie de cum câştigăm şi cine suntem. Nu am mai avea discuţiile astea. Soluţia pentru echilibrare trebuie să fie combinată: 1. revizuirea legislaţiei şi refacerea bazei (de impozitare), nu creşteri de taxe; sigur, eliminarea unor privilegii înseamnă creşteri de taxe şi ăsta e şi probabil motivul pentru care PNL-ul a evitat orice fel de discuţii despre scutiri. 2. Îmbunătăţirea administrării pe partea de colectare şi 3. pe partea de cheltuieli, dacă nu stoparea lor măcar eficientizarea lor. Discuţia cu creşterea pensiilor de la 1.000 de lei cât erau acum 2 ani la 1.800 în 3 ani… Wow! Mai nou PSD promite 2.400 şi ceva la sfârşitul celor 4 ani. Deci nu se închid cifrele. Iar noi înţelegem că sursa de finanţare a deficitului nu poate să fie contul, aşa cum a spus Curtea Constituţională. Este datoria publică, numai de acolo se poate. Orice leu în plus la cheltuieli, astăzi, este un leu împrumutat”, a explicat Biriş.

Acesta a mai spus că deficitul asta înseamnă, creştere de datorie publică, care vine cu creştere a dobânzilor care trebuie plătite de stat.

„Suntem acum într-o perioadă foarte bună, cu costuri foarte mici de finanţare, dar dacă se inversează acest trend şi daca vom fi retrogradaţi în junk… Dacă se întâmplă chestia asta putem să uităm de dobânzi rezonabile şi de acces rezonabil la finanţare. Eu nu cred că putem reechilibra balanţa aceasta extrem de defavorabilă României doar acţionând la un singur capăt, la cheltuielile bugetare. Cât poţi să iei?! 1%? Noi avem 10% (deficit – n.r.). Nu poţi nici să acţionezi la creşterea de impozite, pentru că creşterea de impozite este o măsură prociclică şi cel puţin în istoria recentă am văzut că nu ne ajută”, a spus Biriş.

Datoria publică a României a ajuns la finele lunii septembrie la 451 miliarde de lei, respectiv 42,9% din PIB, cu 77 miliarde de lei peste nivelul de la finele anului trecut, arată datele publicate recent de Ministerul de Finanţe. În decembrie 2019, România avea o datorie publică de 373 miliarde de lei, circa 35,3% din PIB. România avea deja un deficit structural al bugetului de peste 3% din PIB lăsat de guvernările PSD, iar creşterea record a datoriei din acest an a venit ca urmare a crizei Covid, respectiv a încasărilor mai mici din economie şi a cheltuielilor mai mare operate de Guvern cu sănătatea şi sprijinirea operatorilor economici. Totodată, raportul datorie în PIB a crescut şi din cauza scăderii PIB.

Comisia Europeană are o prognoză destul de sumbră care arată că dacă pensiile s-ar majora cu 40% cum era planificat până în septembrie datoria publică a României ca pondere în PIB ar depăşi 60% în anul 2022 şi 50% în 2021, România urmând să înregistreze deficite de 11 şi 12 la sută din PIB în 2021 şi 2022, adică sumele ce ar trebui împrumutate de ţara noastră s-ar cifra la peste 100 de miliarde de lei.

Potrivit Legii responsabilităţii fiscale, când datoria publică atinge pragul de 50% conducerea statului este obligată să îngheţe pensiile şi când se ajunge la 55% trebuie să se îngheţe salariile din sectorul public. România cheltuie aproape 97% din veniturile fiscale pe plata pensiilor şi salariilor bugetarilor.

www.bursa.ro

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

PoliticSebastian Burduja propune o întâlnire cu părţile implicate în problema gunoiului şi constituirea unui grup de lucru

EconomieBogdan Chiriţoiu: 2020 a fost clar un an diferit; pe ansamblu economia noastră a mers surprinzător de bine

ExternMarco Badea: Moștenirea politică a lui Netanyahu nu va fi o națiune mai sigură, ci o societate israeliană profund fracturată, care trăiește în spatele zidurilor

SocialManuela Catrina: Ne luptam cu birocratia, iar unii cred ca hartia e mai safe

EvenimenteAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

CulturaIonuț Vulpescu: Proiectul pe care l-am inițiat, prin care mi-am propus să rezolv una dintre problemele dificile cu care se confruntă în special muzeele, a devenit lege!

EditorialCorneliu Vișoianu: Voluntarul și Club România după 10 ani | Bogdan Gavrilă, Spiritul Voluntarului care dă, fară să aștepte răsplată ci doar construiește ”Zero-risk” society



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe