Premierul Victor Ponta a făcut un nou cadou celor aproape 1,2 milioane de bugetari, anunţând, la începutul şedinţei de guvern de ieri, că şi mâine va fi zi liberă pentru bugetari, după ce astăzi angajaţii (atât de la stat, cât şi de la privat) beneficiază de zi liberă, potrivit reglementărilor privind sărbătorile legale din Codul muncii.

Nu este prima dată când guver­nul se arată generos cu buge­tarii în materie de acordare de zi­le libere pentru ca angajaţii să aibă weekend-uri prelun­gite.

Tot anul acesta, zilele de 2 şi 3 mai au fost declarate libere pentru bugetari, după ce ziua de 1 mai (liberă, din punct de vedere le­gal, pentru toţi an­gajaţii) era într-o zi de mier­­curi.

Un episod similar a fost înregistrat şi la fi­nele anului trecut, când gu­vernul a ofe­rit liber bugetarilor şi în zilele de 24 şi 31 decembrie.

O companie din România cheltuie, în medie, câte 25 – 27 de euro pe zi pentru fie­care angajat, potrivit unui calcul al ZF pe baza indicatorilor de la Institutul Naţional de Statistică. Astfel, statul cheltuieşte pentru o zi în care angajaţii primesc salarii deşi nu muncesc mai bine de 30 de milioane de euro.

Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners, spune că pier­de­rile sunt mult mai mari dacă se ia în consi­derare valoarea PIB-ului nerealizat, calculat în funcţie de valoarea PIB-ului anual raportat la numărul total de zile lucrătoare din economie. Astfel, acordarea unei zile libere din totalul zilelor lucrătoare înseamnă un PIB nerealizat de 530 de milioane de euro. Rapor­tat la numărul de bugetari, care reprezintă un sfert din numărul angajaţilor din economie, PIB-ul nerealizat într-o zi liberă „cadou“ de la guvern este, în linii mari, de 130 de milioa­ne de euro.

„Este clar că este o risipă, nu există niciun fel de justificare eco­nomică pentru o astfel de decizie. Într-o ţară săracă, cu o putere de cum­părare mică, cu un venit disponibil al fa­miliei mult mai mic decât în alte state, nu există niciun fel de jus­tifi­care economică, nu se face niciun studiu de impact pentru a lua o decizie raţională din punct de vedere economic pentru acest lucru. O ţară care se zbate în recesiune nu îşi per­mite un astfel de lux“, a mai spus Doru Lionăchescu.

Toate zilele libere făcute cadou de guvern angajaţilor au fost sau urmează să fie recuperate fie în zile de sâmbătă, fie prin ore suplimentare în zilele normale de lucru.

„Cine poate să creadă în recuperarea acestor zile? La cât mai avem de recuperat în convergenţa cu UE, cred că ar trebui să ne gândim serios să muncim şi sâmbăta. Ne plângem că avem cele mai puţine zile libere din Europa, dar mereu apar noi mini­vacanţe, chiar dacă, de exemplu, ziua liberă din punct de vedere legal cade miercuri. Se creează astfel de punţi în permanenţă, o practică nemaîntâlnită nicăieri în lumea civilizată“, a mai spus Lionăchescu.

Cu 11 zile libere acor­da­te pentru sărbă­torile legale potrivit Codului muncii (1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 Mai, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Dom­nu­lui, 1 Decembrie, prima şi a doua zi de Crăciun – din care două cad întotdeauna duminica), România se află undeva la jumătatea clasamentului la nivel european. Potrivit unei analize realizate de experţii în beneficii pentru angajaţi Mercer Marsh Benefits, cu 9 zile sărbători legale pe an care cad în timpul săptămânii, angajaţii români se află pe acelaşi nivel cu Marea Britanie, Germania, Irlanda şi Danemarca.

„Este o situaţie diferită faţă de luna mai, pentru că în luna august cred că jumătate dintre angajaţi sunt oricum în concediu. În mai, într-adevăr, efectul zilelor libere s-a văzut în scăderea producţiei industriale. În zona industrială, luna august este dedicată activităţilor de revizie tehnică, iar cererea este acoperită din producţia din lunile anterioare. Situaţia e diferită, pentru că, de exemplu, acum şcolile sunt oricum închise, iar parlamentarii se află în vacanţă parlamentară“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Ranbaxy.

www.zf.ro