Avocatul Gheorghe Piperea a analizat în detaliu raportul MCV, pe care îl consideră „ halucinant, absurd, infantil și insultător la adresa inteligenței noastre”.

Vă prezentăm integral postarea avocatului Gheorghe Piperea referitoare la raportul MCV.

De azi am început să îi înțeleg pe britanicii care vor să fugă cu orice preț de Uniunea Europeană.

Am citit raportul MCV pentru România publicat azi pe site-ul CE. Este halucinant, absurd, infantil și insultător la adresa inteligenței noastre.
Vorbind despre implicarea serviciilor secrete în actul de justiție, raportul susține ca neconstițutionala colaborare a DNA cu SRI a adus „probe robuste” și „suport tehnic” indiscutabil bun în procesul penal român care tinde la neutralizarea corupției.

Ca „dovadă” pentru asemenea afirmație sentențioasă, raportul MCV aduce o încheiere de la Curtea de Apel Suceava care a acceptat în 2019 un probatoriu făcut în baza protocoalelor secrete DNA – SRI, în ciuda a două decizii ale CCR care le declara anti-constituționale.

O încheiere contra unor decizii ale CCR! O încheiere contra a sute de soluții de anulare a rechizitoriului sau chiar a unor condamnări definitive, pe motiv de ilegalitate a probelor și greșeli inadmisibile ale anchetatorilor, cu tot cu ajutorul „robust” al serviciilor secrete!

Așa fiind, nu numai că raportul MCV nu consideră ca justiția făcută în „câmpul tactic” al serviciilor secrete nu e o problemă care să afecteze statul de drept, dar mai și sugerează revenirea la minunatul sistem, considerând că deciziile CCR care au afectat teribil de eficienta colaborare DNA – SRI (care s-a soldat cu achitarea multora dintre cei condamnați în opinia publică, condamnare emisă înainte de a-și spune justiția cuvântul, unii dintre acești „condamnați” cerând în justiție milioane de euro daune morale). Mă întreb ce ar zice francezii sau nemții dacă ar ști că justiția penală în țara lor se face în cooperare cu serviciile secrete.

În legătura cu Secția de Investigație a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), raportul MCV nu numai că cere desființarea sa urgentă (în timp ce, totuși, critică vehement ordonanțele de urgență pe justiție) dar face cu ouă și cu oțet CCR pentru că și-a permis să declare SIIJ constituțională. CCR este, de altfel, acuzată că, prin deciziile pe care le dă, creeaza instabilitate și impredictibilitate in justiție.

Mă întreb ce ar zice nemții dacă niște birocrați UE ar spune așa ceva despre curtea lor constituțională. Așadar, urmăririle penale sau condamnările în presă și în stradă înainte de a interveni justiția ca să își spună cuvântul trebuie să rămână în ființă, pentru stabilitate și predictibilitate, drepturile omului fiind subsidiare, iar intervenția CCR deranjantă.

Uluitor este că raportul MCV sugerează că sistemul în care magistrații erau anchetați de DNA, în mod secret și cu colaborarea SRI este preferabil SIIJ, pentru că DNA poate să desfășoare anchete de amploare, în timp ce SIIJ nu poate, fiind compusa din procurori mai pricăjiți, așa, numiți în urma unor concursuri, de CSM, și aflați în subordinea CSM, în timp ce ultra-procurorii DNA sunt numiți prin interviu și sunt în subordinea unui director numit politic de președintele României.

În legătură cu sutele de dosare deschise la sesizarea din oficiu a DNA contra magistraților care se manifestă prea independenți și dau, din când în când, soluții de achitare sau anulare a rechizitoriului, arătând astfel „înaltul” profesionalism al anchetatorilor DNA, raportul MCV nu spune decât că sunt acuzații nefondate sau neprobate ale unor asociații de magistrati sau ale unor judecători din CSM. Nici despre miile de magistrați cu dosare la DNA și cu proceduri de monitorizare si influențare tacită pe cap din partea serviciilor secrete, raportul MCV nu ne spune nimic.

În fine, cel mai iritant lucru din acest raport este ca ia apărarea în mod public și oficial a doi inculpați – fosta șefă DNA, care acum este șefa Parchetului European (și, probabil, o sa pună de o „cooperare” care nu este colaborare, cu serviciile secrete europene, ca să se poată obțină probe robuste contra politicienilor europeni) și actualul membru al CSM, judecătorul Mateescu.

În ambele cazuri, raportul MCV spune că sunt dosare politice (???!). DNA nu făcea (vezi cazul Orban L., martie 2016) și nu face (vezi cazul Barna, octombrie 2019) dosare politice în campaniile electorale. Nu, deloc. Precizez că ambele persoane exemplificate își merită soarta, fiind niște iluștri susținători ai acestui sistem de justiție penală insensibila la drepturile omului și entuziastă cu implicarea serviciilor secrete în justiție.

Apărarea pe care raportul MCV o face celor 2 inculpați mai conține si un fals prin omisiune – în cazul Mateescu, succesiunea faptelor nu a fost clasare 2018 de către DNA – redeschidere a dosarului de către SIIJ.

În realitate, SIIJ a cerut și a obținut redeschiderea dosarului din partea judecătorilor, în speța ÎCCJ. Deci, nu SIIJ a redeschis acest dosar penal, ci o instanță de judecată, la cererea SIIJ.

Ce facem acum, transformăm MCV într-o pledoarie pentru un inculpat, doar pentru că respectivul este membru într-o asociație „corectă” de lobby a magistraților?

Și, în fine, lăsăm acest MCV să fie utilizat ca armă în lupta politică internă, că văd că noul guvern insistă pentru desființarea SIIJ, venind în întâmpinarea unei cerințe electorale a unui candidat la președinția României, herr Johannis?

Ei bine, nu. Eu, de astfel de lecții subiective și cu încărcătură politico-ideologică mă lipsesc. Și mă lipsesc, de acum încolo, și de imparțialitatea de fațadă a UE.

Acest MCV există de 12 ani și, de fiecare dată, România a fost declarată corigentă. Dacă ai lăsat un elev corigent să treacă de liceu și să dea chiar și examenul de licență, tu, ca profesor, nu ai nicio vină? Nu te descalifică examinarea elevului corigent pe baza pârei și a rumorilor create de colegii de bancă, repetenți și ei, dar interesați să treacă clasa dându-se cu binișorul pe lângă examinator?

www.qmagazine.ro