Noi, cei de la UrbanizeHub, am încercat mereu să ne focusăm pe știri pozitive și recomandări constructive. Suntem un Think Tank ce și-a propus să contribuie, atât cât poate, la o Românie mai bună și la orașe în care să ne placă să trăim. Această abordare nu ne-a permis, poate, să creștem la fel de rapid ca alții din piață (veștile bune nu prea se vând), dar ne-a permis, din punctul nostru de vedere, să creștem mai sănătos.

Cum anul nou a venit cu un val de știri pozitive despre România (de la faptul că avem cea mai rapidă creștere economică anticipată în 2024 în Europa, la poziționarea în top în UE în ceea ce privește satisfacția românilor cu viața de zi cu zi, la poziționarea în top 10 a Clujului în ceea ce privește calitatea vieții în orașele din UE), au început și bătăliile în on-line, cu mii de concetățeni elaborând în extenso despre falsitatea acestor știri pozitive. Am considerat că această dinamică socială merită explorată în mai mare detaliu.

Am plecat de la premisa că știrile negative, au psihologic un mai mare impact asupra atenției noastre – de aceea veți vedea în mediul public mai multe știri negative decât știri pozitive. Chiar și atunci când o platformă media publică o știre pozitivă, această știre tinde să fie vizualizată de mai puțini oameni și se pierde într-un tăvălug de știri negative. La fel se întâmplă când apare o știre pozitivă – știrea primește mii de aprecieri, dar toată lumea se concentrează pe cele câteva comentarii negative la știre.

Dacă însă ne luăm după muntele de date disponibile din diferite surse, vedem că situația în România este mai roză decât ar părea din schimburile de păreri on-line. Dar cât de fericiți sunt oamenii din orașele din România?

Continuarea, aici.