Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Codrin Scutaru, prezintă, într-un interviu acordat AGERPRES, un succint bilanț al primului său an la conducerea Departamentului de Asistență Socială și Politici Familiale. Oficialul vorbește și despre proiectele pentru 2014 dar și despre drumul european al României și al tinerei generației care nu vrea să aștepte resemnată încă 20 de ani.

AGERPRES: Conduceți Departamentul de Asistență Socială și Politici Familiale al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice din 21 ianuarie 2013, în calitate de secretar de stat. Sunteți mulțumit de ceea ce ați realizat în acest prim an?
Codrin Scutaru: Da, sunt mulțumit și o spun cu inima împăcată și cu speranță în noul an. Pot să spun că, în 2013, departamentul pe care-l coordonez și care înglobează patru domenii (Asistența socială, Protecția copilului, Persoanele cu dizabilități, Inspecția socială), anterior fiecare condus de câte un secretar de stat, a făcut pași importanți pentru atingerea obiectivului strategic de readucere a familiei în centrul preocupărilor societății și agendei publice.

Totodată, protecția copilului a rămas în continuare un reper de excelență pentru domeniul social din România, în context european.

V-aș reaminti că, anul acesta, am promovat noua lege pentru protecția și promovarea drepturilor copilului. Practic, am modificat un cadru legislativ care data de acum nouă ani, completându-l în funcție de realitățile momentului. Este vorba despre situația copiilor ai căror părinți au plecat în străinătate, la muncă. Copilul are nevoie de afecțiune și de grija familiei, iar acestea nu pot fi compensate prin absolut nimic. Modul în care se dezvoltă un copil fără prezența unuia sau a ambilor părinți are impact asupra evoluției sale ulterioare ca adolescent și ca adult.

Prin modificarea legii obligăm autoritățile locale să cunoască exact situația copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate și să vină în întâmpinarea lor cu serviciile sociale existente la nivelul județului și localității.

Este păcat că, din cauză că avem lucrători buni, cei mai mulți de foarte bună calitate, plecați în străinătate, care în Europa ajută la ridicarea altor economii, trebuie să facem un sacrificiu noi, ca țară. Nu trebuie să-i ignorăm pe acești copii rămași aici și care sunt crescuți de bunici, de o rudă sau chiar de către vecini. Din cauza problemelor emoționale acumulate în timpul copilăriei și neadresate corespunzător, aceștia riscă să nu se mai dezvolte corespunzător și nu-și pot atinge potențialul maxim, fizic și intelectual.

Am încercat să prevenim aceste lucruri și cred că am reușit. Legea protecției copilului va fi urmată de o serie de hotărâri de guvern care vor reglementa implementarea, dar am constatat că autoritățile locale au început singure să o aplice și se autosesizează în privința acestor copii. Sunt foarte multe comunități rurale în România, sate, unde primarii și asistenții sociali au început să facă eforturi în acest sens.

AGERPRES: Cât de răspândit este acest fenomen al copiilor care au părinții plecați în străinătate?
Codrin Scutaru: Statisticile vorbesc despre 70.000 de copii, dar în realitate, probabil, sunt câteva sute de mii. Nu dispunem în acest moment de date de la toate județele….

AGERPRES: Înseamnă că nu este cunoscut cu exactitate numărul copiilor ai căror părinți sunt plecați la lucru în străinătate.
Codrin Scutaru: Putem spune că în realitate sunt 300.000 sau ceva mai mulți. S-a făcut un pas important în beneficiul copiilor vulnerabili, copii care au părinți plecați la muncă în străinătate sau care sunt părăsiți în unități sanitare: prin Planul de Acțiune pentru implementarea Parteneriatului dintre Guvernul Romaniei și UNICEF pentru perioada 2013 — 2017 va fi posibilă mobilizarea de resurse financiare din bugetul național, bugetele locale, fonduri structurale sau alte surse. Valoarea totală a contribuției UNICEF în cadrul noului program de țară depășește 16 milioane dolari.

AGERPRES: Cum va acționa Legea pentru a schimba situația copiilor?
Codrin Scutaru: În primul rând, neglijența sau indiferența părinților va fi sancționată mai dur. Părinții vor trebui să anunțe autoritățile locale că pleacă la muncă în străinătate. În al doilea rând, autoritățile locale vor fi obligate să acționeze prin intermediul asistentului social din primărie, iar aceasta ne duce la următorul pas — popularea sistemului cu asistenți sociali care să identifice urgențele și să intervină. Noi, în sistem, avem însă un deficit de peste 10.000 asistenți sociali. Când am fost în unele centre din țară, am văzut ce înseamnă acest deficit de personal specializat: un psiholog care lucrează cu 17 copii cu probleme.

Și atunci te întrebi cum de rezistă acești oameni cu salariile mici pe care le au, cu responsabilitățile pe care le au, iar cei tineri, când și cum mai pot să-și întemeieze o familie… Aceste situații nu mai pot continua.

Am început discuții cu toate sindicatele din asistența socială și toți avem același deziderat — să arătăm întregului Executiv că asistența socială este un domeniu cel puțin la fel de important ca Sănătatea sau Educația (…)

Îmi doresc să existe cel puțin un asistent social în fiecare comună care să se ducă să vadă, să identifice cazurile critice și să anunțe autoritățile locale în privința copiilor ai căror părinți au plecat în străinătate sau a bătrânilor singuri. Sunt multe situații dureroase care pot fi evitate cu sprijinul asistenților sociali, dar serviciile disponibile să ajungă la cei care au nevoie.

AGERPRES: În cadrul oferit de Legea economiei sociale, al cărei proiect a fost recent aprobat de Guvern, organizațiile neguvernamentale ar putea acoperi acest deficit de personal?
Codrin Scutaru: Legea economiei sociale nu poate duce direct la angajări de noi asistenți sociali în actualul sistem. S-ar putea însă crea locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități, oferindu-le joburi în zona de asistență socială.
Întreprinderile de inserție care vor fi dezvoltate sub umbrela noii legi vor avea o componentă economică, o dimensiune socială, dar vor trebui să activeze grupurile vulnerabile. Prea adesea se uită că persoanele cu dizabilități au și abilități. În momentul de față, abordarea în România a dizabilității este mai apropiată de invaliditate, iar acest lucru trebuie schimbat. Să facem trecerea de la dizabilitate la abilitate. Să punem în valoare abilitățile acestor persoane, asta este ceea ce ne dorim.

Nu putem lăsa niște oameni, la fel ca noi, dar care s-au născut cu anumite deficiențe sau pe care le-au căpătat, oameni care au o vulnerabilitate socială și de care trebuie să avem grijă, să devină un factor de blocaj social, când de fapt ei pot fi vectori ai dezvoltării și progresului social.

În plus, legea economiei sociale poate oferi soluții și pentru minoritatea romă. În 2014, Europa ne va întreba ce facem și ce rezultate avem în privința romilor. Cred că singurul rezultat fezabil pe termen scurt este întreprinderea de economie socială pentru romi.

Legea economiei sociale va permite României să obțină creșterea ratei de ocupare a persoanelor provenind din grupurile defavorizate. România se numără printre primele state din Europa cu o lege dedicată domeniului. Am promis că vom avea această lege până la sfârșitul anului 2013 și ne-am ținut de cuvânt. Anul viitor, legea va ieși din Parlament îmbunătățită, la nivelul celor din alte state europene, Spania sau Grecia, care au rezultate remarcabile pe fonduri structurale.

AGERPRES: Care sunt beneficiile de asistență socială care au fost majorate în cursul acestui an?
Codrin Scutaru: Este vorba despre indemnizația pentru creșterea copilului care a crescut de la 75% din media veniturilor la 85% și despre acordarea stimulentului de inserție și celor care au optat varianta concediului de doi ani.

De asemenea, venitul minim garantat, mai cunoscut drept ajutorul social, a crescut cu 8,5% din iulie, iar cuantumul alocației pentru susținerea familiei a fost majorat cu 30% din aceeași lună, respectiv, limita de venituri până la care se acordă această alocație cu 43% (de la 370 lei/persoană la 530 lei/persoană).

Nu în ultimul rând, pentru prima dată, prin decizia Executivului au fost introduse ajutoarele pentru încălzirea locuinței cu energie electrică.

Pot spune că asistența socială și grija față de cei în nevoie au reintrat în topul priorităților guvernamentale. Pentru un număr 1,2 milioane de beneficiari, familii și persoane singure, s-au cheltuit în 2013 circa 1,2 miliarde de lei, adică cu 19% mai mult decât în 2012.

Pe de altă parte, circa 240.000 de persoane au ieșit din riscul de sărăcie prin intermediul programelor inițiate de Ministerul Muncii.

Vreau să subliniez că serviciile sociale constituie o prioritate instituțională pentru noi, în actualul mandat, Ministerul Muncii urmărind să asigure suportul financiar pentru dezvoltarea rețelei de servicii, atât în sistem public, cât și pentru furnizorii privați. Astfel, în 2013, au fost finanțate lucrări de investiții și reparații capitale la centre de zi și rezidențiale în sumă de 14 milioane lei, pentru 98 de obiective. Asociațiilor și fundațiilor, în baza a 193 contracte de finanțare, le-au fost acordate subvenții de 29,32 milioane de lei, iar pentru cheltuielile de funcționare a 19 cămine pentru persoane vârstnice au fost deschise credite de 13,8 milioane lei.

AGERPRES: În contextul apropiatei ridicări a ultimelor restricții de pe piața europeană a muncii, ați afirmat că emigranții români reprezintă o resursă de dezvoltare pentru țara în care trăiesc și lucrează, iar societatea respectivă știe sau trebuie să îi aprecieze.
Codrin Scutaru: Foarte important este că, anul acesta, am luat o poziție fermă în privința a ceea ce se întâmplă în Marea Britanie. Noi, ca minister, nu putem permite ca niște oameni foarte bine pregătiți, care au plecat din țară și care au lăsat în spate un loc gol în Sănătate și Asistență socială — medici și asistenți sociali foarte bine pregătiți de învățământul public din România, care au plecat în Marea Britanie lucrând pentru prosperitatea și dezvoltarea unei societăți deja mai bine dezvoltate decât a noastră — să nu beneficieze de drepturilor lor de cetățeni europeni și să se simtă stingheri într-o altă țară europeană.

Ca secretar de stat, ca om, ca politician, nu pot să accept în niciun fel ideea că românii pot aduce vreun prejudiciu Marii Britanii. Eu sunt membru al Partidului Conservator, iar noi, conservatorii, avem o doctrină social-liberală care s-ar putea rezuma prin ‘Europa și Calea europeană a României’. De aceea consider că data de 1 ianuarie 2014 este ‘momentul adevărului’. Drumul european pe care ne aflăm cu toții ne oferă tuturor aceleași drepturi și obligații, iar ridicarea restricțiilor de la 1 ianuarie 2014 este ultimul pas în a restabili echilibrul în acest sens.

AGERPRES: Cum comentați criticile aduse României pentru neaplicarea Convenției Națiunilor Unite privind protecția persoanelor cu dizabilități?
Codrin Scutaru: Tocmai de aceea, Ministerul Muncii a demarat un proces ferm de reformare a sistemului de protecție a persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu cerințele Convenției ONU pentru protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități și cu cele ale Comisiei Europene.

Toamna aceasta, am avut onoarea să particip la lucrările Grupului la Nivel Înalt pentru Dizabilitate și Dezvoltare, din cadrul Adunării Generale a ONU, unde am condus delegația României. Cu acel prilej am reafirmat hotărârea fermă a României de a implementa Convenția ONU pentru protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, față de cei 157 de șefi de stat și de guverne prezenți, dar și față de secretarul de stat american John Kerry, care a încurajat cooperarea României cu instituțiile de resort din SUA.

AGERPRES: Care sunt planurile pentru anul următor?
Codrin Scutaru: Primul lucru pe care l-aș menționa după acest prim an este faptul că am avut șansa de a învăța stând în apropierea a trei dintre cei mai buni miniștri ai Muncii: academicianul Cătălin Zamfir (ministru în 1990-1991) — probabil, cel mai mare sociolog în viață, profesorul universitar Dan Mircea Popescu (ministru în 1991-1996 și 2004) — de la care am învățat enorm în primii mei ani de carieră și acum, lucrând cu doamna ministru Mariana Câmpeanu, un profesionist remarcabil, un om deosebit de cald și un lider care inspiră…

Referitor la ce am fi putut face… Mi-aș fi dorit să facem mai mult în zona creșterii alocației pentru copii și vreau să găsim o soluție în acest sens, cât mai curând. Trebuie să venim cu un răspuns și în privința indemnizației pentru persoanele cu dizabilități care nu a crescut de multă vreme. Ultima dată a fost majorată de doamna ministru Mariana Câmpeanu, în 2008.

În 2014, mi-aș dori să devină o realitate creșterea numărului de asistenți sociali din sistem. Doresc să găsim o soluție ca să avem un plus două-trei mii de asistenți în sistem.

Pe parcursul anului viitor vom anunța noi strategii, care sunt aproape finalizate după o consultare largă a societății civile: strategia pentru promovarea drepturilor copilului și cea referitoare la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Vom lansa și o strategie pentru reducerea sărăciei și incluziune socială, precum și o strategie privind îmbătrânirea activă.

În același timp, vom continua reforma și modernizarea sistemului de asistență socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv de susținere a familiei. La nivel instituțional vom urmări schimbarea paradigmei de la evaluarea a ceea ce nu poate face persoana cu dizabilități către o evaluare a ce poate face și cum poate aceasta deveni parte activă din societate.

Nu în ultimul rând, incluziunea socială și incluziunea romilor vor fi tratate ca teme fundamentale ale afacerilor europene din domeniul social.

O nemulțumire pe care o am este că am început anul 2013 cu o declarație legată de modul în care sunt tratați lucrătorii români din Marea Britanie și îl închei tot în același fel, existând chiar o intensificare a acestui mod nefericit în care anumite publicații britanice și chiar anumiți politicieni de acolo se raportează la noi.

Am însă mulțumirea să constat că echipa guvernamentală din care fac parte luptă pentru drepturile românilor, cetățeni europeni, care lucrează în străinătate. Și, poate, a fost pentru prima dată când am ridicat capul din piept și am spus că nu suntem cetățeni europeni de mâna a doua. Prea ne-am obișnuit să stăm înclinați în fața Europei. Nu am intrat în genunchi în UE și ne respectăm cu strictețe maximă obligațiile de stat membru. În 2007, Europa ne-a spus „Da, vă vrem și pe voi în Uniune”, iar acum românii vor și ei ceva. Vor respect, vor să beneficieze de aceleași drepturi ca orice cetățean european și mai vor respectarea legislației-cadru de la nivelul Uniunii Europene.

Vine un an cu două tururi de alegeri care s-ar putea să bulverseze un pic societatea, dar cred că românii vor avea șansa să spună la alegerile europarlamentare cine sunt și ce așteaptă ei de la Europa. Nu trebuie să ratăm această șansă.

Când eram copil îi auzeam pe părinții mei vorbind despre „cei 20 de ani” care — după spusele lui Brucan — ar trebui să treacă pentru a ajunge din urmă societatea occidentală, dar uite, a trecut mai mult decât atât! Eu și generația mea nu mai putem să așteptăm încă 20 de ani. De aceea, tot ce va fi nevoie să fac aici, la Ministerul Muncii, în spațiul public, voi face… Nu pot să mă resemnez. Nu voi putea trăi cu gândul la aceeași înfrângere. Când lupți, poți fi înfrânt o dată sau de două ori, dar când nu lupți ești învins chiar din prima clipă!