Interesul fundamental al României și al celorlalte țări afectate de deteriorarea relațiilor dintre UE și Rusia este acela ca între cele două mari centre de putere să existe „echilibru și colaborare”, dar și o „ancorare fermă” în structurile euroatlantice, susține europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu.

„Noi, ca țări din această zonă, și aici pot să spun că și țările din Parteneriatul Estic, dar și noi, cei de la graniță, suntem în zona în care suntem cei mai afectați de deteriorarea relațiilor dintre UE și Rusia. Deci, interesul nostru fundamental este ca între cele două mari centre de putere să existe colaborare. Pentru că în cazul în care nu este noi suntem primii care suferim. Dar în orice caz, asta e poziția noastră și noi am înțeles de la bun început că Rusia a fost și va rămâne în primul rând un actor geopolitic și pe urmă un partener comercial. Noi am perceput acest lucru și am văzut transformarea Uniunii Sovietice în Rusia, din ceva mai mare în ceva mai mic, ca o fereastră de oportunitate și am spus: În această fereastră de oportunitate noi trebuie să ne ancorăm ferm în Vest, și în UE, și în NATO”, a declarat Pașcu la o dezbatere cu tema „Patru scenarii: UE și Estul în 2030. Relațiile viitoare între UE, Federația Rusă și țările Parteneriatului Estic”, organizată de Fundația Friedrich-Ebert România și Institutul European din România.

Pe de altă parte, el a afirmat că „degeaba se așteaptă din partea Rusiei să fie înțelegătoare față de UE, pentru că Rusia „este înțelegătoare exclusiv cu interesele ei”.

La rândul său, Leonard Orban, consilier prezidențial pentru afaceri europene, precizând că vorbește în nume personal la acest eveniment, fără să angajeze în „niciun fel Administrația Prezidențială”, s-a arătat sceptic față de scenariile prezentate în cadrul dezbaterii.

„Noi vorbim de scenarii până în 2030, dar nu știm dacă va continua conflictul din Ucraina, când și unde se va opri acest conflict și este extrem de dificil să vorbești de 2030, în condițiile în care nu știi ce se va întâmpla mâine. Am privit cele patru scenarii definite numai din perspectiva a ceea ce se întâmplă în țările care formează PaE și în Federația Rusă, dar nu în interiorul UE, pentru că principala problemă este menținerea unității UE”, a punctat Orban.

În intervenția sa, ambasadorul Sergiu Celac a catalogat scenariile în cauză drept „excesiv de optimiste”, apreciind că în contextul actual, cel mai bun lucru pe care îl poate face Europa este să rămână unită.

„Revenind la întrebarea de bază, ce ar trebui să facă UE și ce nu ar trebui să facă, astfel încât scenariile optimiste să devină mai probabile, cred că cel mai bun lucru pe care-l poate face UE pentru a influența viitorul este să rămână în viață, să rămână unită, pentru că încă ne aflăm într-o etapă militară, strategică, a noii realități a Europei. Nu avem o gestionare a conflictului, avem oameni care încă mor într-un război, nu într-un accident de automobil, în Europa”, a subliniat Celac.

Din punctul de vedere strategic, Celac a spus că trebuie să existe o nouă înțelegere, în afară de război.

„De aceea este important pentru țări precum România și alte țări să-și pună jetoanele pe masă înainte să înceapă jocul cu adevărat”, a susținut diplomatul român.

Deputatul PSD Ana Birchall a opinat că la Summitul de la Riga statele UE ar trebui să găsească metode de revitalizare a Parteneriatului Estic și de dinamizare a cooperării cu statele incluse în acest program.

Fundația Friedrich-Ebert Romania (FES) și Institutul European din România (IER) au organizat joi dezbaterea cu tema „Patru scenarii: UE și Estul în 2030. Relațiile viitoare între UE, Federația Rusa și țările Parteneriatului Estic”.

Criza profundă în relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă a ridicat întrebări fundamentale despre politica UE cu privire la vecinătatea estică. Cum vor arăta în viitor relațiile dintre UE, Federația Rusă și țările Parteneriatului Estic? Care sunt scenariile plauzibile și posibile? Pentru a găsi răspunsuri la aceste întrebări, Fundația Friedrich-Ebert a invitat în 2014 un număr de 20 de experți din 12 țări pentru a elabora împreună potențiale traiectorii pentru UE și vecinii săi din est. Grupul a elaborat patru scenarii schițate într-un nou raport FES „UE și Estul în 2030”.

În cadrul dezbaterii au fost prezentate cele patru scenarii, în încercarea de a identifica, prin contribuția participanților, modul în care UE ar putea să facă posibile scenariile cele mai pozitive și să le împiedice pe cele mai negative să devină realitate.