de Ioan Mircea Pașcu

Politica României la Bruxelles a fost de ”a sprijini consensul”, aceasta fiind singura indicație primită de reprezentanții trimiși de statul român la instituțiile cheie de la nivel european, a precizat europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Parlamentului European și președinte onorific al Strategikon.

În opinia sa, ”a venit momentul să ne dezmeticim și să începem să jucăm la capacitatea noastră”, cu atât mai mult cu cât România va prelua președenția UE în a doua parte a lui 2019, într-un moment cheie.

”Politica noastră până acum a fost <<sprijinim consensul>>. Asta a fost singura indicație primită de la București de oamenii aceștia”, a punctat Pașcu cu ocazia lansării raportului ”Europa celor două viteze: Poate funcționa?”.

Analistul politic Radu Magdin a adăugat că este necesar ca România să renunțe la acest tip de politică și să își negocieze voturile pentru a-și putea asigura susținerea propriei agende la nivel european.

”Unele dintre statele Uniunii Europene fac o chestiune foarte inteligentă și anumemonitorizează în Consiliu pe grupe de lucru, toate interesele punctuale ale tuturor celorlalte state și știu foarte bine că de exemplu, chiar dacă teoretic să spunem pe agricultură ai jucat cu Franța pentru că ai interese similare, nu dai imediat pe o chestiune care este la muchie votul tău acolo, ci încerci să negociezi cu ei sprijinul în alt dosar. Dar pentru asta e nevoie de evidența foarte clară a cine ce vrea în ce dosare și ai nevoie ulterior de voința politică transmisă și tehnicului”, a subliniat Magdin, adăugând că problema Europei cu două viteze nu este doar una teoretică, aceasta fiind de natură să ducă la schimbări semnificative în ceea ce privește alocarea fondurilor comunitare.

România trebuie să înceapă să își pregătească poziția, deoarece discuțiile cu privire la agenda europeană din 2019 vor începe chiar din acest an

”În 2019, când avem noi președinția Uniunii Europene, în a doua jumătate, se vor dezbate niște chestiuni fundamentale. Pe lângă faptul că avem președinția de după alegerile europene, deci sub noi se formează Parlamentul, Comisia avem și dezbaterile cu privire la viitorul exercițiu bugetar, finalizarea lor. Or în acest context, uitați-vă ce s-a întâmplat în anterioarele exerciții bugetare. Din ce în ce mai mult se rup din zona să spunem așa considerată a trecutului, fonduri pentru agricultură sau zona considerată a solidarității, fondurile structurale de coeziune și se merge spre zona considerată a viitorului, că vorbim de tehnologie, infrastructură energetică și nu numai. Or noi, inclusiv din punct de vedere al capacității și a direcției spre care am mers, noi mai degrabă suntem ca interese în zona în care avem nevoie de aceste fonduri agricole și de aceste fonduri regionale și de coeziune. Deci acest subiect al Europei cu două viteze nu este unul pur teoretic”, a explicat analistul.

cursdeguvernare.ro